Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Rezultatele de la Evaluarea Națională, folosite ca armă împotriva lui Ilie Bolojan Bolojan a picat la Evaluarea Națională. Profesori mai puțini, finanțare tăiată, note mai mici la examene Rezultatele de la Evaluarea Națională arată discrepanțele mari din țară: mai puțin de două treimi dintre elevii intrați pe pragul școlii acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5.
Diferențele dintre județe, de peste 40 de puncte procentuale între extreme, reflectă o inegalitate teritorială structurală în accesul la o educație de calitate. Cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 (raportat la numărul celor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018) se înregistrează în județele: Călărași (43,06%), Teleorman (50,73%) și Caraș-Severin (51,14%). Analiza făcută de „Salvați Copiii” arată că mai puțin de două treimi din totalul elevilor intrați pe pragul școlii acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5 – 64,91%, respectiv 113.
316 din cei 174. 567 înscriși acum nouă ani. În mediul rural, situația este și mai îngrijorătoare, diferențele dintre județe fiind și de peste 40 de puncte procentuale între extreme.
Astfel, ponderea mediilor peste 5 din județul Călărași este de 43,06%, comparativ cu București, unde este de 84,06%. ONG-ul constată că mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen au obținut medii peste 7 (48,47%), „fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reușește să asigure accesul la o educație relevantă și de calitate tuturor copiilor”, conform specialiștilor „Salvați Copiii”. Toate acestea au fost prevăzute și în actuala lege a învățământului preuniversitar, iar foștii miniștri – Ligia Deca și Daniel David – au susținut necesitatea unor astfel de programe.
Problemele au apărut atunci când Ilie Bolojan a tăiat finanțarea pentru educație și a eliminat mii de cadre didactice din sistem, prin pachetele de măsuri de austeritate – cele mai afectate fiind școlile din mediul rural, exact așa cum avertizează, de doi ani, sindicatele din învățământ. Fostul ministru al Educației Daniel David a transmis, inclusiv după ce a demisionat din Guvernul Bolojan, că lupta împotriva analfabetismului funcțional și dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere au devenit parte integrantă din Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 și Executivul ar trebui să țină cont de necesitățile sistemului de învățământ. Prima oară când s-a stabilit această prioritate ca problemă de securitate națională a fost în iunie 2020, când a și început reforma învățământului, fiind puse bazele actualelor legi ale învățământului, dar reforma avea nevoie și de finanțare – care nu a mai venit.
Acesta a fost și motivul demisiei lui David din funcția de ministru – deși a luat această decizie cu mult după data la care au fost aplicate primele tăieri de buget pentru învățământ și în ultimul mandat de ministru pe care l-a acceptat a trebuit să-și contrazică propriile principii, în susținerea măsurilor de austeritate ale guvernului din care făcea parte. Inițial, Daniel David declarase că va accepta să facă parte din noul guvern doar dacă toți colegii lui din Executiv vor accepta finanțarea măsurilor de reformă pentru educație, însă acest lucru nu s-a întâmplat. După ce a demisionat, David și-a reluat vechile opinii: „Viziunea mea este că Ministerul Educației și Cercetării este cel mai important minister al unei țări, deoarece aici se generează cunoașterea prin cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) și se diseminează apoi prin educație, astfel încât educația poate să fie utilizată de toți ceilalți pentru a avea o societate bazată pe cunoaștere, cu impact asupra bunăstării și calității vieții noastre”, declara fostul ministru, la începutul acestui an.