Un Boeing 737 operat de Ryanair, cu 177 de oameni la bord, a aterizat pe aeroportul din Manchester cu doar 363 de kilograme de combustibil în rezervoare, suficient pentru aproximativ nouă minute de zbor. Cantitatea era mult sub rezerva minimă de siguranță cerută de reglementări. Incidentul a avut loc pe 3 octombrie anul trecut, dar detaliile apar abia acum, într-un raport al AAIB, autoritatea britanică de investigare a accidentelor aeriene. Anchetatorii au încadrat cazul în categoria celor foarte grave. Concluzia lor contează: nu piloții sunt principalii vinovați. Situația s-a agravat din cauza unui lanț de decizii luate la sol, între care refuzul unui aeroport alternativ de a primi aeronava.
Zborul pleca de la Pisa spre Prestwick, lângă Glasgow, chiar în ziua în care furtuna Amy lovea Marea Britanie, cu rafale de până la 56 de noduri, adică aproximativ 104 kilometri pe oră. Echipajul se așteptase la probleme. Potrivit raportului, întocmit împreună cu Agenția Națională pentru Siguranța Zborului din Italia, piloții au încărcat combustibil suplimentar tocmai pentru eventuale întârzieri sau o deviere. În total aveau 11.500 de kilograme. Aeronava, înmatriculată 9H-QBD, aparține diviziei malteze a Ryanair.
Planul a fost dat peste cap de vânt. La prima apropiere de Prestwick, la 264 de picioare altitudine, sistemele de bord au declanșat alarma de „wind shear”. Acest fenomen înseamnă o schimbare bruscă a direcției sau a intensității vântului și poate face ca avionul să-și piardă portanța în câteva secunde. Piloții au întrerupt aterizarea și au urcat pentru o nouă încercare. A doua apropiere s-a încheiat la fel, de data aceasta la doar 50 de picioare, adică vreo 15 metri deasupra pistei. În total au existat trei alerte de acest tip. După două apropieri ratate la rând, procedurile companiei limitau sever o nouă încercare pe același aeroport, așa că devierea spre alt aeroport devenise singura variantă. Cererea a fost însă respinsă, potrivit Corriere della Sera fără o justificare clară, iar fiecare minut petrecut în aer consuma din rezerve.
Când a ajuns în sfârșit la Manchester, avionul nu mai avea practic nicio marjă. Cu combustibil pentru nouă minute, aterizarea devenise obligatorie, indiferent de vânt sau de alte condiții. Pentru comparație, regulile europene cer ca un avion să aterizeze cu o rezervă finală de aproximativ 30 de minute de zbor. Aeronava a coborât așadar cu mai puțin de o treime din această limită.
Cazul arată că siguranța unui zbor nu ține doar de cabina de pilotaj. Echipajul a procedat corect: a luat combustibil în plus și a respectat procedurile de ratare a aterizării. Totuși, a rămas fără opțiuni când un aeroport alternativ a refuzat să-l primească. Recomandările finale ale anchetatorilor vor arăta probabil cât de bine comunică între ele aeroporturile și serviciile de trafic aerian pe vreme extremă, când mai multe aeronave caută simultan un loc de aterizare. Furtunile de toamnă tot mai violente din nord-vestul Europei fac ca asemenea situații să nu mai fie excepții.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original