Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Autorii arată că schimbările climatice au modificat fundamental profilul valurilor de căldură: acestea sunt mai frecvente, durează mai mult și ating temperaturi mai ridicate decât în trecut. În acest context, România nu face excepție, confruntându-se tot mai des cu perioade de caniculă severă.
Dincolo de disconfort, temperaturile ridicate afectează mecanismele prin care organismul își reglează temperatura și pot conduce la epuizare termică sau chiar la insolație, o urgență medicală cu potențial letal. Literatura de specialitate identifică mai multe categorii cu risc crescut: În același timp, cercetătorii precizează că nici adulții tineri și sănătoși nu sunt protejați dacă desfășoară activități fizice intense în soare, lucrează în aer liber sau participă la activități de anduranță. Temperatura normală a corpului este menținută în jurul valorii de 37°C.
Pe măsură ce aceasta crește spre 37–37,5°C, organismul începe să activeze mecanismele de răcire, precum transpirația și creșterea fluxului sanguin către piele. Dacă aceste mecanisme nu mai reușesc să compenseze căldura acumulată, apare stresul termic. Odată cu depășirea pragului de aproximativ 39°C, riscul medical crește rapid, iar simptomele pot include: În cazul insolației, pielea poate deveni fierbinte și uscată, transpirația poate lipsi, iar persoana poate intra în comă.
În aceste situații este necesar apelul imediat la 112 și începerea răcirii active a corpului până la sosirea echipajelor medicale. Unul dintre mesajele centrale ale articolului semnat de cercetători este că deshidratarea amplifică efectele temperaturilor extreme . Potrivit autorilor, în ultimul deceniu au fost publicate numeroase cercetări privind efectele temperaturilor extreme asupra sănătății și măsurile eficiente de prevenție.
Totuși, majoritatea au fost destinate mediului academic sau factorilor de decizie, iar informațiile au ajuns mai greu la populația generală. *Articolul complet semnat de cercetătorii Dr. Valentin-Veron Toma și Dr.
Bogdan Antonescu în publicația Infoclima. Cele mai recente date privind impactul caniculei asupra sănătății, publicate într-o analiză semnată de cercetătorii Bogdan Antonescu, Dragoș Ene și Luminița Mărmureanu, arată o estimare de aproape 5. 000 de români (4.
968) care au murit în vara anului 2024 din cauza efectelor temperaturilor extreme. Autorii descriu valurile de căldură drept un „ucigaș tăcut” , deoarece în certificatele de deces cauza nu este trecută aproape niciodată drept „caniculă”, ci apare sub forma unor afecțiuni precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficiența respiratorie. ECF nu este responsabilă de subiectele abordate și argumentele prezentate în cadrul materialelor, responsabilitatea aparține exclusiv autorilor.