La PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, care măsoară costul traiului şi cât pot cumpăra cetăţenii, România a pornit de la 72% din media UE în 2022 şi a ajuns la 78% în 2025. În Ungaria, indicatorul a fost de 76% din media UE în 2022 şi s-a menţinut acolo în 2025.
Polonia este sus, la 81%, iar Cehia este de neajuns, la 92%. În 2022-2023, perioadă în care Rusia a invadat pentru a doua oară Ucraina, dar la o scară mai mare, iar Europa a fost lovită de o criză fără precedent de energie şi de un val de inflaţie record, România a făcut un salt uriaş la PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare şi a ajuns la acelaşi nivel cu Ungaria. În 2024, ecomomia românească a depăşit-o pe cea maghiară, în stagnare şi cu industria în recesiune.
Ungaria avea atunci cea mai puternică inflaţie din UE. Forintul urma direcţia impusă de modelul economic al guvernelor lui Viktor Orban, depreciindu-se cu peste 10% faţă de euro în doi ani şi cu 20% faţă de dolar. Un forint slab este bun pentru exportatori, deoarece le face produsele mai competitiva ca preţ pe pieţele externe.
Însă o monedă în depreciere creează inflaţie, făcând importurile mai scumpe pe piaţa locală. Chinul economic a fost accentuat de faptul ca Ungaria lui Orban a pierdut accesul la fonduri europene de zeci de miliarde de euro. Dar vremurile s-au schimbat.
Dacă în ianuarie 2023 Ungaria avea inflaţia de peste 26%, potrivit datelor Eurostat, luna trecută indicatorul s-a situat la 1,7%, arată datele statistice naţionale. Industria maghiară s-a dezgheţat şi de jumătate de an creşte. De asemenea, noul guvern, condus de Peter Magyar, a readus în Ungaria fondurile europene.
Şi, la fel de important, ceva ce în Ungaria până nu demult putea fi considerată o fantasmă, forintul s-a întărit şi rămâne puternic chiar şi când în Orientul Mijlociu cresc din nou tensiunile dintre SUA şi Iran, cu efecte asupra preţurilor energiei. Între timp, România a ajuns să contemple recesiunea şi se confruntă cu o inflaţie la nivel de criză energetică, de peste 10%. Leul nu este pe poziţii sigure, iar la Bucureşti criza guvernamentală se prelungeşte.
România s-ar putea să piardă avansul pe care-l are faţă de Ungaria la anumiţi indicatori economici. La PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, care măsoară costul traiului şi cât pot cumpăra cetăţenii, România a pornit de la 72% din media UE în 2022 şi a ajuns la 78% în 2025. La Ungaria, indicatorul a fost de 76% din media UE în 2022 şi s-a menţinut acolo în 2025, după o scădere la 75% în 2023.
Polonia este sus, la 81%, iar Cehia la 92%. Polonia nu a cunoscut recesiunea decât în timpul pandemiei, dar şi aceea a fost scurtă şi slabă, iar revenirea rapidă. Deşi PIB per capita raportat la puterea de cumpărare nu arată gradul real de dezvoltare şi bunăstare dintr-o economie, el poate spune o poveste.
Arată, cu siguranţă, o tendinţă. Grecia, de exemplu, este în coada clasamentului european, trimisă acolo de criza datoriilor suverane. România a întrecut-o în 2019.
Însă tendinţa la Grecia este de stabilizare şi creştere lentă. Grecia este dată acum ca exemplu de revenire şi de disciplină fiscală, ceea ce se vede pe pieţe, în costurile de finanţare. Costurile de finanţare are Greciei sunt mai mici decât cele ale, spre exemplu, Franţei şi Italiei, economii mult mai mari.
Costurile de finanţare ale României sunt aproape duble şi semnificativ mai mari decât cele ale Ungariei. Aceste lucruri contează pentru că local este o competiţie din ce în ce mai acerbă pentru atragerea de capital străin mai ales sub formă de investiţii în economia viitorului, care înseamnă, energie verde, tehnologie de vârf şi AI. În orice caz, când România întrece Ungaria la un indicator economic, fie el şi PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare sau invers, se câştigă sau, după caz, se pierde ceva din imaginea de sine şi din mândria naţională.