Diplomația nu întocmește clasamente oficiale ale prieteniei dintre state. România are mai mulți parteneri strategici și aliați esențiali.
Însă, dacă istoria ar putea acorda titlul de „cea mai bună prietenă a României”, Franța ar avea unul dintre cele mai solide dosare. Relația nu a început cu tratatele europene, nici cu NATO și nici cu investițiile marilor companii. A început înainte ca România modernă să existe pe harta Europei.
Ce sărbătoresc francezii pe 14 iulie Ziua Națională a Franței trimite la două momente istorice. Primul este căderea Bastiliei, la 14 iulie 1789, eveniment devenit simbol al Revoluției Franceze și al luptei împotriva absolutismului. Cel de-al doilea este Sărbătoarea Federației din 14 iulie 1790, o amplă manifestație dedicată unității naționale.
Data de 14 iulie a fost declarată oficial sărbătoare națională în anul 1880. Astăzi, francezii marchează ziua prin parade militare, ceremonii, concerte, baluri populare și focuri de artificii. În centrul manifestărilor se află tradiționala paradă militară de la Paris, organizată pe Champs-Élysées.
În 2026, România este reprezentată de un detașament al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, revenit la ceremonia franceză după participarea din 2022. Franța a susținut apariția României moderne Legătura specială dintre cele două țări s-a format în secolul al XIX-lea, când Franța devenise principala sursă de inspirație politică și culturală pentru elitele românești. Numeroși tineri din Principatele Române studiau la Paris și reveneau acasă cu ideile Revoluției Franceze, cu modele occidentale de administrație și cu proiectul construirii unui stat modern.
Momentul decisiv a venit în timpul împăratului Napoleon al III-lea. Franța a susținut cauza românilor și proiectul unirii Moldovei cu Țara Românească, realizată în 1859 prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în ambele principate. Chiar diplomația franceză arată că simpatia de care Franța se bucură în România își are originile în sprijinul oferit de Napoleon al III-lea pentru crearea statului român.
Franța nu a „făcut” singură Unirea, rezultat al acțiunii politice românești și al unui context internațional favorabil. Sprijinul Parisului a fost însă crucial într-o Europă în care marile puteri priveau cu suspiciune apariția unui nou stat la gurile Dunării. Generalul Berthelot și armata română renăscută în Moldova Prietenia franco-română a fost încercată în timpul Primului Război Mondial.
După înfrângerile din 1916, ocuparea Bucureștiului și retragerea autorităților în Moldova, România se afla într-unul dintre cele mai dificile momente ale existenței sale. Atunci a sosit Misiunea Militară Franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. Misiunea avea să ajungă la aproximativ 430 de ofițeri și 1.
150 de soldați, alături de aviatori, medici și personal tehnic. Francezii au contribuit la refacerea, instruirea și înzestrarea armatei române, precum și la pregătirea operațiunilor din vara anului 1917. Implicarea Misiunii Berthelot a avut un rol important în victoriile românești de la Mărăști, Mărășești și Oituz, care au împiedicat scoaterea completă a României din război.
Din acei ani provine ceea ce diplomația franceză numește „frăția de arme” dintre cele două popoare. Peste 400 de militari francezi au murit pe teritoriul României până în 1919, o parte dintre ei fiind înmormântați în parcela eroilor francezi din Cimitirul Militar Bellu. De Gaulle la București și sprijinul pentru revenirea României în Europa Relațiile au continuat chiar și în perioada comunistă.
Un moment simbolic a fost vizita generalului Charles de Gaulle în România, în mai 1968, într-o perioadă în care Bucureștiul încerca să afișeze o politică externă mai independentă față de Moscova. După căderea regimului comunist, Franța a sprijinit obiectivele majore ale politicii externe românești: aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Relația a fost ridicată la unui Parteneriat Strategic în februarie 2008.
Foaia de parcurs a parteneriatului a fost actualizată ulterior, cea mai recentă versiune menționată de diplomația franceză fiind semnată în octombrie 2020. De la Berthelot la militarii francezi de la Cincu La mai mult de un secol după Misiunea Berthelot, militarii francezi se află din nou în România, de această dată ca aliați în cadrul NATO. Franța este națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO desfășurat la Cincu, în județul Brașov.
Structura multinațională are rolul de a întări apărarea și descurajarea pe Flancul Estic al Alianței, într-un context de securitate profund schimbat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Cooperarea include și proiecte industriale și militare: parteneriatul dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav, achiziția comună de sisteme antiaeriene portabile MISTRAL și programe referitoare la elicoptere multirol și radare. Prezența militară de la Cincu oferă astfel o imagine modernă a unei relații vechi: soldații francezi care au ajutat la refacerea armatei române în 1917 au fost urmați, peste generații, de militarii aliați veniți să contribuie la apărarea teritoriului României.
O prietenie care se vede în fabrici, școli și universități Legătura nu este doar politică sau militară. Potrivit datelor publicate de Ministerul francez de Externe în martie 2026, Franța este al treilea mare investitor străin în România, cu un stoc al investițiilor directe estimat la 8,3 miliarde de euro. În economia românească funcționează peste 4.
000 de companii cu capital majoritar francez, care oferă direct peste 125. 000 de locuri de muncă. Dacia-Renault a devenit unul dintre simbolurile industriei românești, iar grupuri franceze sunt prezente în domenii precum energia, telecomunicațiile, industria auto, aeronautica, materialele de construcții și comerțul.
Influența culturală este la fel de profundă. Limba franceză s-a răspândit în rândul elitelor românești încă din secolul al XVIII-lea, iar Franța i-a primit pe unii dintre cei mai importanți artiști și intelectuali români: Constantin Brâncuși, Emil Cioran, Eugen Ionescu, George Enescu, Mircea Eliade sau Anna de Noailles. România este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei din 1993.
Aproximativ trei sferturi dintre elevii români studiază franceza ca primă sau a doua limbă străină, potrivit datelor diplomației franceze. În Franța învață aproximativ 4. 300 de studenți români, în timp ce circa 2.
000 de francezi studiază în România, cei mai mulți în universitățile de medicină.