Canicula acestei veri a costat economiile europene aproximativ 113 miliarde de euro, potrivit unei estimări publicate vineri de Allianz Trade. Suma reprezintă circa 0,46% din PIB-ul combinat preconizat al celor 30 de țări analizate. Nu e vorba doar de pagube vizibile. Studiul pune la socoteală și producția pierdută în zilele toride, dar și presiunea pusă pe bugetele familiilor de scumpirea alimentelor și de inflația globală. Mesajul pentru guverne și companii e clar: căldura extremă a devenit un cost economic care se repetă în fiecare an.
Cea mai mare parte a facturii o plătesc trei economii. Italia conduce clasamentul, cu 27,8 miliarde de euro, urmată de Germania, cu 25 de miliarde, și de Franța, cu 20,1 miliarde. Împreună, cele trei suportă aproape două treimi din total. Dacă se adaugă Belgia (9,4 miliarde de euro) și Țările de Jos (9,2 miliarde), cele cinci țări ajung la 81% din pierderile calculate. Cel mai grăitor e cazul Italiei. Deși economia ei e sensibil mai mică decât cea germană, a pierdut mai mult în cifre absolute. Explicația ține de intensitatea șocului: valurile de căldură au redus creșterea economică a Italiei cu 1,19 puncte procentuale, față de 0,54 puncte în Germania.
Raportul atrage atenția asupra unui efect greu de observat. „Căldura poate reduce producția fără a provoca daune vizibile clădirilor sau echipamentelor”, notează analiștii Allianz. Ei invocă date din industria prelucrătoare din India, unde perioadele de căldură extremă coincid cu scăderea productivității muncitorilor și cu mai multe absențe de la lucru. Asemenea pierderi nu apar în statisticile despre dezastre, dar se văd în rezultatele economice de la final de trimestru. Asta explică de ce estimările bazate doar pe daunele materiale au subevaluat, probabil, costul real al caniculei.
Perspectivele nu sunt mai bune. Allianz avertizează că 2027 va fi probabil tot un an de căldură excepțională și are șanse mari să devină cel mai fierbinte an înregistrat vreodată. Organizația Meteorologică Mondială estimează că, între 2026 și 2030, temperatura medie anuală la suprafață la nivel global va fi cu 1,3–1,9 grade Celsius peste media perioadei 1850–1900. Peste această tendință se suprapune un fenomen El Niño foarte puternic, aflat deja în formare. Potrivit studiului, acesta ar putea costa economia globală 451 de miliarde de dolari, adică 0,24% din PIB-ul estimat al celor 144 de economii analizate. Cele mai multe pagube s-ar produce anul viitor.
Pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pierderea netă provocată de El Niño ar putea ajunge la 24 de miliarde de dolari, echivalentul a 0,09% din PIB. Cifra nu include secetele, incendiile de vegetație și alte fenomene extreme, așa că nota finală ar putea fi mai mare. Efectul inflaționist anunțat de Allianz vine într-un moment prost pentru Banca Centrală Europeană și pentru guvernele care se luptă încă să țină prețurile sub control. Presiunea pe prețurile alimentelor și pe productivitate ar putea încetini tocmai economiile din sudul și vestul continentului, cele mai expuse la canicula din acest an.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original