Europa riscă să plătească scump pentru faptul că a înlocuit motorina rusească cu cea americană. Administrația Trump ia în calcul o interdicție la exportul de motorină. Dacă măsura ar fi aplicată, fie și parțial, piețele europene ar pierde cel mai important furnizor extern din acest moment. „Pentru Europa, efectul imediat este creșterea prețurilor”, a spus pentru Euronews Zameer Yusof, analist în domeniul energiei la Kpler. El explică faptul că Europa de Nord-Vest ar trebui să plătească mai mult pentru a atrage transporturi de înlocuire. Asta ar pune-o în competiție directă cu Mediterana, America Latină și Africa de Vest pentru aceiași barili, disponibili în cantitate limitată.
Cifrele Kpler arată cât de repede a crescut dependența. În acest an, SUA au livrat aproximativ 180.000 de barili pe zi din cei circa 580.000 pe care UE îi importă din afara blocului. Asta înseamnă aproape o treime, 32%, față de 17% în 2025. În Europa de Nord-Vest, proporția e și mai mare: circa 200.000 din cei 350.000 de barili zilnici aduși din afara regiunii vin din Statele Unite, adică 57%, față de 37% anul trecut. Practic, după ce a renunțat la Rusia, Europa și-a mutat dependența de la un furnizor mare la altul. Diferența e că, de data aceasta, riscul nu vine de la un adversar, ci de la un aliat care își pune pe primul loc propria piață.
Analiștii Kpler nu prevăd o creștere a prețurilor proporțională cu volumul pierdut. Dacă dispar 30% din livrările americane, motorina nu se scumpește automat cu 30%. Mai periculoasă este reacția pieței: cumpărătorii s-ar lupta pe barilii rămași, iar asta poate împinge cotațiile mult mai sus decât ar indica simpla aritmetică. Stocurile ar oferi un oarecare sprijin. Motorina este printre produsele petroliere pe care Europa le ține în rezervă în cele mai mari cantități, deci o penurie imediată e puțin probabilă. Însă rezervele doar amână problema. Dacă interdicția ar dura, presiunea pe prețuri ar rămâne.
Iar înlocuitorii lipsesc. „India este singurul înlocuitor credibil, dar disponibilitatea sa pentru export a fost afectată puternic”, spune Yusof. Exporturile indiene de motorină au scăzut de la aproximativ 582.000 de barili pe zi anul trecut la 352.000 în acest an. Livrările către Europa au scăzut și mai mult, de la circa 163.000 la aproximativ 50.000 de barili pe zi. Nici China și Coreea de Sud nu pot acoperi realist golul, pentru că până acum au trimis spre Europa cantități foarte mici.
Pe plan politic, cea mai expusă este Franța. Emmanuel Macron a spus joi că interdicția ar fi „catastrofală”. Reacția lui are și o miză internă: țara se apropie de alegerile din 2027, iar extrema dreaptă folosește deja criza energetică în discursul său. Chiar înainte ca ideea interdicției să apară la Washington, Macron ceruse Comisiei Europene să relaxeze temporar standardele pentru carburanți, ca rafinăriile europene să poată produce mai multă motorină și combustibil pentru aviație. A cerut și o a doua eliberare coordonată a rezervelor de urgență. O decizie americană i-ar întări argumentul că Europa trebuie să se bazeze mai mult pe propriile rafinării. Totuși, capacitatea acestora nu poate crește peste noapte cu sute de mii de barili.
Pentru șoferii europeni, inclusiv cei din România, unde prețurile de la pompă urmăresc cotațiile internaționale, deocamdată e vorba doar de un scenariu. Contează dacă planul american trece de faza de discuție și cât de extins ar fi. Oricum ar evolua, episodul arată că Bruxelles-ul nu a redus dependența de importurile de motorină după ruptura cu Rusia, ci doar a schimbat furnizorul, iar acum aceeași problemă apare din direcția SUA.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original