ArcelorMittal a oprit vineri activitatea combinatului de la Krivoi Rog, cea mai mare oțelărie din Ucraina. Uzina funcționase, chiar dacă la capacitate redusă, pe tot parcursul războiului. Decizia vine la patru zile după ce patru rachete rusești au lovit complexul pe 21 septembrie. În atac au murit cinci oameni, iar 17 angajați au fost răniți, unul dintre ei fiind încă în stare critică. Potrivit comunicatului grupului cu sediul în Luxemburg, instalațiile de producție au suferit pagube serioase. Oprirea arată cât de mult s-a apropiat războiul de industria grea ucraineană, care ține în viață economia țării.
Compania nu spune că renunță definitiv la Ucraina, dar nici nu dă vreun termen pentru repornire. „Ne vom concentra pe conservarea infrastructurilor pentru ca, atunci când pacea va reveni în sfârșit, opțiunile de reluare a producției să rămână posibile”, a declarat Mauro Longobardo, șeful subsidiarei ucrainene. Pe scurt, uzina trece în conservare și așteaptă sfârșitul războiului. Complexul, aflat lângă orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, cuprinde atât oțelării, cât și mine de minereu de fier.
Cifrele arată o uzină care mergea de mult cu frâna trasă. În 2025, minele au lucrat la 73% din capacitate, iar oțelăria doar la 35%. Asta a însemnat 1,7 milioane de tone de bare din oțel, față de aproximativ cinci milioane de tone într-un an obișnuit. Maxime Kogge, analist la Oddo BHF, calculează că volumul reprezintă circa 3% din producția totală a ArcelorMittal. De aceea, efectul asupra pieței mondiale a oțelului va fi limitat. Europa va simți totuși oprirea, pentru că acolo mergea cea mai mare parte a exporturilor de la Krivoi Rog. Kogge se așteaptă ca închiderea să pună „o presiune suplimentară” pe piața europeană.
Pentru acționari, vestea nu e neapărat rea. Operațiunile din Ucraina au pierdut bani de la începutul războiului, iar grupul a alocat peste 700 de milioane de dolari ca să le țină în funcțiune. O mare parte din sumă a mers pe salariile celor aproximativ 17.500 de angajați, pe care compania i-a păstrat chiar și când activitatea a scăzut mult. Kogge observă că oprirea combinatului pune capăt acestor pierderi de numerar. Cei care pierd cel mai mult sunt angajații și orașul Krivoi Rog, construit în jurul acestei uzine. Deocamdată nu se știe ce se va întâmpla cu cei aproape 17.500 de oameni.
Oprirea face parte dintr-o schimbare mai largă a felului în care Rusia duce războiul. Până la începutul lunii martie, combinatul nu suferise pagube grave. De atunci, Moscova și-a intensificat loviturile asupra sectoarelor economice cheie ale Ucrainei: agricultura, cu exporturile de cereale, metalurgia și lanțurile de aprovizionare. Ținta nu mai sunt doar pozițiile de pe front, ci și capacitatea Ucrainei de a produce, de a exporta și de a aduce valută. Krivoi Rog nu este singurul caz. Zaporizhstal, o altă oțelărie importantă, deținută de grupul ucrainean Metinvest, a fost și ea afectată de valul de atacuri asupra industriei.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original
