Creșterea temperaturilor face ca activitatea fizică desfășurată în aer liber să devină tot mai dificilă, iar în unele cazuri chiar periculoasă, din cauza riscului de epuizare termică și insolație. Specialiștii avertizează că abandonarea activității fizice din cauza caniculei ar putea contribui, până în anul 2050, la un număr estimat între 470.
000 și 700. 000 de decese premature anual, potrivit unui studiu realizat de Christian García-Witulski , profesor la Universitatea Catolică a Argentinei, citat de BBC . Iată un set de recomandări pentru continuarea activității fizice chiar și pe vreme caniculară.
Schimbarea programului și monitorizarea mediului înconjurător Cea mai eficientă schimbare pe care o poate face oricine este mutarea orelor de antrenament în perioadele mai răcoroase ale zilei, cum ar fi dimineața devreme sau seara. De asemenea, alegerea unor zone umbroase poate reduce temperatura resimțită cu până la 15 grade Celsius față de zonele expuse direct la soare. Un alt factor important este umiditatea ridicată, care împiedică evaporarea eficientă a transpirației și reduce capacitatea organismului de a se răcori.
În plus, lipsa circulației aerului poate accentua stresul termic în timpul activităților fizice. Adaptarea efortului și metode inteligente de răcorire În zilele caniculare, experții recomandă scurtarea sesiunilor de exerciții, reducerea intensității și adăugarea mai multor pauze care să se desfășoare în spații răcoroase. „Uneori, o plimbare mai scurtă dimineața sau puțină mișcare ușoară în interior sunt mai sigure și mai realiste decât încercarea de a respecta aceeași rutină.
Condițiile mai calde creează o presiune termică mai mare”, susține García-Witulski. Atunci când vine vorba de răcorire, pungile cu gheață sunt mai puțin eficiente deoarece acoperă o suprafață prea mică de piele, însă oamenii de știință recomandă ca alternative: scufundarea mâinilor și a antebrațelor în apă rece, turnarea apei direct pe corp sau chiar pre-răcorirea prin consumarea de băuturi reci înainte de a face efort. Aclimatizarea și semnalele de alarmă Adaptarea treptată la temperaturile ridicate reprezintă o altă strategie importantă.
După una până la două săptămâni de exerciții regulate în condiții de căldură, organismul dezvoltă mecanisme care îi permit să suporte mai bine temperaturile ridicate. Nu în ultimul rând, cercetătorii subliniază că ascultarea semnalelor transmise de organism și reducerea ritmului de efort sunt considerate cele mai importante măsuri de prevenție. Printre simptomele care indică apariția unei afecțiuni provocate de căldură se numără amețelile, greața, oboseala accentuată și palpitațiile.