Angajatorii care le oferă tinerilor sub 26 de ani un contract part-time ar putea scăpa de una dintre cele mai criticate reguli din Codul fiscal: obligația de a plăti contribuțiile sociale la nivelul salariului minim, chiar dacă angajatul câștigă mai puțin. Acum excepția îi acoperă doar pe elevi și pe studenți. O propunere legislativă aflată în dezbatere vrea să renunțe la această condiție, astfel încât singurul criteriu să fie vârsta. Pentru tinerii care au terminat școala, au abandonat-o sau nu s-au înscris niciodată la facultate, schimbarea ar putea face diferența între a primi o slujbă și a nu primi niciuna.
Pe hârtie, diferența pare tehnică. În practică, e destul de mare. Pentru un contract de patru ore pe zi, angajatorul plătește contribuții ca pentru un salariu minim întreg, deci costul real al unui angajat part-time crește mult față de venitul pe care îl primește acesta. Inițiatorii spun că mecanismul duce la „costuri disproporționate” și că cei mai afectați sunt tinerii fără experiență, pe care firmele îi angajează oricum mai greu. Tot ei observă că un tânăr de 20 sau 25 de ani care nu mai are statut de elev sau student are cel puțin la fel de multe probleme pe piața muncii ca unul de aceeași vârstă care încă învață. Totuși, legea îl tratează mai dur.
Cel mai puternic argument din expunerea de motive ține de cifre. Potrivit Eurostat, în 2025, 19,2% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani erau NEET, adică nu lucrau și nu urmau nicio formă de educație sau de formare profesională. E cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, iar media blocului comunitar e de 11%. Autorii proiectului spun că nu vor ca munca part-time să rămână o soluție permanentă. Ei o văd ca pe un prim pas spre un loc de muncă stabil și spre independența financiară.
Regula contribuțiilor calculate la salariul minim nu a apărut întâmplător. Statul a introdus-o ca să combată o practică foarte răspândită: angajați care lucrau cu normă întreagă, dar erau declarați cu doar două sau patru ore pe zi, ca firma să plătească taxe mai mici. Dacă excepția se extinde la toți tinerii sub 26 de ani, riscul ca această practică să revină pentru o categorie întreagă de angajați e real. Proiectul va trebui să arate cum previne astfel de abuzuri. Pe lângă asta, pentru buget ar însemna venituri mai mici din contribuții, iar asta tocmai într-o perioadă în care Guvernul încearcă să reducă deficitul.
Tocmai de aceea, drumul prin Parlament nu va fi simplu. Punctul de vedere al Executivului și poziția Ministerului Finanțelor vor conta probabil decisiv. Primii care ar câștiga dacă măsura trece sunt firmele din comerț, HoReCa și servicii, unde contractele part-time pentru tineri sunt frecvente, precum și tinerii care acum rămân în afara pieței oficiale a muncii sau lucrează la negru.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original