Liberalii au pus pe masă echipa cu care intră în Guvernul Mureșan. Biroul Politic Național al PNL a validat vineri, 25 septembrie, programul de guvernare și cele șapte nume propuse pentru ministere. Cea mai interesantă mutare nu vine însă din rândurile partidului: la Justiție, PNL, USR și UDMR au căzut de acord să susțină un independent, pe fosta judecătoare Andrea Chiș. Este un compromis care scoate din negocieri unul dintre cele mai disputate portofolii și care, în același timp, trimite un semnal limpede despre direcția pe care noua coaliție vrea să o dea sistemului judiciar.
Lista PNL arată mai degrabă continuitate decât schimbare. Mircea Abrudean este propus la Interne și ar urma să fie și vicepremier. Alexandru Nazare rămâne la Finanțe, iar Dragoș Pîslaru continuă la Investiții și Proiecte Europene, două ministere unde o schimbare de titular ar fi încetinit dosarele aflate deja în lucru, de la buget până la fondurile europene. Raluca Turcan este nominalizată la Muncă, Sebastian Burduja la Energie, Mihai Dimian la Educație, iar Oana Gheorghiu la Sănătate. Potrivit purtătorului de cuvânt al partidului, Ionel Bogdan, programul de guvernare a trecut cu unanimitate de voturi, iar numele confirmă în bună măsură variantele care circulau de câteva zile.
Aritmetica viitorului cabinet a fost stabilită în negocierile tripartite: șapte ministere pentru PNL, cinci pentru USR și trei pentru UDMR, cu Justiția tratată separat. Din partea USR, pe lista vehiculată apar Radu Miruță la Apărare și Diana Buzoianu la Mediu. Faptul că niciun partid nu și-a trecut numele pe Ministerul Justiției spune destul despre cât de sensibil a rămas acest domeniu. Un ministru fără carnet de partid e mai greu de acuzat de interese politice, dar nici nu are în spate o structură care să-l apere atunci când vin loviturile.
Andrea Chiș are aproape trei decenii în magistratură, carieră începută la Judecătoria Cluj-Napoca și continuată la Curtea de Apel Cluj, până la un mandat în Consiliul Superior al Magistraturii. Tot în Cluj a predat mulți ani drept procesual civil, ca lector la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai. S-a retras din magistratură la începutul lui 2023, dar a rămas activă în dezbaterea publică despre statul de drept. Chiar ea spune că în CSM a „dat voce reformei”. A renunțat apoi și la catedră, pe motiv că învățământul juridic poartă o parte din răspundere pentru felul în care funcționează astăzi justiția, și s-a îndreptat spre psihologie.
Tocmai acest profil ar putea fi atât atuul, cât și punctul ei vulnerabil. O fostă judecătoare care a criticat deschis sistemul din interior va fi primită cu încredere de o parte a societății civile și cu reticență de o parte a corpului magistraților. Până atunci, nominalizații mai au de trecut de audierile din comisiile parlamentare și de votul de învestire. Abia acolo se va vedea cât de solidă e, de fapt, înțelegerea dintre cele trei partide.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original