O fortificație ridicată în vremea lui Carol I apare în actele statului drept o casă construită în anul 2000. Din acest motiv, Bateria 3-4 Otopeni, parte a Centurii de Fortificații a Bucureștiului, nu poate fi clasată acum ca monument istoric. Extrasul de carte funciară, prezentat joi la Primăria Sectorului 1, descrie construcția de 882 de metri pătrați ca „locuință” cu subsol și parter, cu mențiunea „fără acte”. Pentru Direcția pentru Cultură a Municipiului București, asta închide deocamdată singura cale legală prin care bateria ar putea fi protejată.
„Noi nu putem clasa o clădire din anul 2000”, a explicat reprezentantul instituției la dezbaterea convocată de Primăria Sectorului 1 pe 24 septembrie. Absurdul situației e evident: o construcție militară de la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe care oricine o poate recunoaște la fața locului, nu există ca monument în evidențele oficiale. Terenul pe care se află are aproape 5 hectare, iar 25.875 de metri pătrați sunt încadrați parțial ca pădure. Cât timp cadastrul spune altceva decât realitatea, funcționarii au mâinile legate, chiar dacă nu mai e timp de pierdut.
Soluția găsită la discuții a fost un grup de lucru. Au participat reprezentanți a cel puțin șapte instituții și ministrul Culturii, András Demeter. Grupul trebuie să lămurească situația juridică și cadastrală a Bateriei 3-4, dar și a Fortului 1 Chitila, o altă piesă a aceluiași inel defensiv. Primarul Sectorului 1, George Tuță, a cerut ca analiza cadastrală să fie gata în jurul datei de 10 octombrie. Termenul e scurt pentru administrația românească. Rămâne însă de văzut dacă o analiză poate fi urmată la fel de repede de o corectură în cartea funciară și apoi de deschiderea dosarului de clasare.
Presiunea vine din teren. Până de curând, bateria era deschisă publicului și făcea parte chiar din traseul concursului de mountain-bike Prima Evadare, dintre București și Snagov. Acum este înconjurată de un gard, iar accesul este restricționat. Lucrările din jurul fortificației au fost semnalate de activistul Daniel Sărdan și relatate de G4Media. Sărdan cunoaște bine locul: ani la rând, el și alți voluntari pasionați de ciclism au curățat și au întreținut zona, fără să fie plătiți. Recent, a documentat intervențiile pe care le-a observat acolo.
Cazul nu e o simplă eroare de birou. Arată cât de ușor poate dispărea patrimoniul atunci când evidențele oficiale sunt greșite sau incomplete. Centura de Fortificații a Bucureștiului, gândită ca sistem defensiv al Capitalei, a rămas timp de decenii într-un con de umbră. Multe forturi și baterii sunt degradate, iar statutul lor juridic e neclar. Fiecare lună în care o astfel de construcție rămâne neprotejată lasă loc pentru intervenții greu de reparat. Dacă grupul de lucru nu duce lucrurile până la capăt, Bateria 3-4 riscă să devină exact ce scrie în cadastru: o proprietate oarecare, cu un trecut pe care documentele nu îl mai recunosc.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original