Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Diplomatul a mai spus că sunt oameni „care gândesc la fel – că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel – că avem două limbi sau religii diferite”. Declarațiile ambasadorului, făcute în timpul unei emisiuni pe 9 iulie și asigurate prin traducere live, au stârnit mai multe reacții critice atât în Republica Moldova, cât și în România.
Ambasada Germaniei nu a venit, deocamdată, cu un comentariu suplimentar, iar Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a precizat că ia în considerare solicitarea unor clarificări suplimentare. La ediția din 9 iulie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, prezentatorul l-a întrebat pe ambasador cum vede ideea unirii Republicii Moldova cu România, adăugând de asemenea că „noi am fost, la un moment dat, aceeași țară, vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură, aceleași tradiții și aceeași religie cu românii din România”. „Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României.
Sunt două state suverane. Dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta. Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova: avem aceeași limbă, aceeași religie că și România.
Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite. Statele moderne europene au o limbă oficială, dar, desigur, au oameni de diferite etnii și valorile europene și drepturile europene sunt că acești oameni trebuie să fie respectați în toate aceste sensuri”, a răspuns Hubert Knirsch, potrivit unei traduceri live din timpul emisiunii. Ambasada Germaniei în Republica Moldova nu a venit, deocamdată, cu un comentariu suplimentar la acest subiect.
NewsMaker a solicitat o reacție din partea misiunii diplomatice. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, solicitat să comenteze aceste declarații, a precizat că ia în considerare solicitarea unor clarificări suplimentare pentru ziua de 13 iulie. „Când a zis-o la final de emisiune dl ambasador mi-am zis: gata, va fi scandal.
Nu există ceva mai sensibil în partea asta a Prutului… Nu există”, a scris prezentatorul emisiunii „Cabinetul din umbră”, Vitalie Călugăreanu, pe 12 iulie, pe rețelele de socializare. „Excelența, bravo și mulțumim! ”, a reacționat istoricul Alexei Tulbure.
„Potrivit acestuia (nota red. Hubert Knirsch), în Republica Moldova coexistă opinii diferite cu privire la limbă, cultură și identitate. Unii cetățeni se consideră parte a spațiului românesc, alții au o altă viziune.
Acești „alții”, adaug eu, reprezintă aproape 80% din populație, potrivit ultimului recensământ, declarându-se moldoveni. Majoritatea lor condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și susțin integrarea europeană a Republicii Moldova. Identitatea moldovenească de astăzi nu are legătură cu trecutul sovietic și Rusia.
(…) Mulțumim Germaniei pentru această abordare lucidă a realităților din Republica Moldova”, a mai spus Tulbure. Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a declarat că „un diplomat nu se implică și nu comentează, în țara care îl găzduiește, subiecte atât de sensibile precum identitatea națională”. „Eu nu vreau ca nici „rusul”, nici „neamțul” să-mi spună ce identitate națională am.
(…) Pe ambasadorul german la Chișinău l-aș trimite mai întâi la o lecție de istorie și de bun-simț diplomatic. (…) Domnului cu pricina i-aș reaminti un lucru simplu: cele mai mari proteste ale moldovenilor nu au fost pentru pâine și nici pentru automobile germane. Au fost pentru limba română, pentru istorie și pentru dreptul de a spune cine sunt”, a mai spus Sturza.