Tinerii de până la 26 de ani care nu mai sunt la școală sau la facultate ar putea fi angajați part-time cu costuri mai mici. O propunere de modificare a Codului fiscal elimină condiția ca tânărul să fie elev sau student pentru a beneficia de o excepție care există deja. Inițiatorii vor ca excepția să ajungă și la tinerii care nu muncesc și nici nu învață, o categorie la care România stă cel mai prost din Uniunea Europeană.
Regula de acum este simplă. La un contract cu timp parțial, contribuțiile sociale se calculează la nivelul salariului minim, chiar dacă angajatul câștigă mai puțin. Elevii și studenții de până la 26 de ani sunt scutiți de această regulă, așa că pentru ei contribuțiile se plătesc la venitul real. Proiectul păstrează limita de vârstă ca singur criteriu. Astfel, un tânăr de 23 de ani care a renunțat la facultate sau care și-a terminat studiile ar primi același tratament fiscal ca un coleg de aceeași vârstă înscris încă la cursuri. Regimul juridic general al contractelor part-time nu se schimbă. Se lărgește doar categoria de persoane care beneficiază de excepție.
Parlamentarii care au scris proiectul pornesc de la o observație greu de contestat. Pentru un tânăr fără experiență, faptul că nu mai e student nu înseamnă că își găsește mai ușor de lucru. Ei susțin că actualul mod de calcul duce la costuri disproporționate față de salariu la contractele mici. Angajatorul plătește contribuții ca pentru un salariu minim întreg, deși tânărul lucrează doar câteva ore pe zi. Din acest motiv, multe firme renunță să angajeze part-time pe cineva fără experiență. Inițiatorii spun că nu vor ca munca part-time să devină o stare permanentă. O văd ca pe un prim pas spre un loc de muncă stabil și spre independența financiară.
Cifrele din expunerea de motive arată de ce contează măsura. Potrivit Eurostat, în 2025, 19,2% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani erau NEET, adică nu lucrau și nu urmau nicio formă de educație sau formare profesională. Este cea mai mare pondere din UE, unde media e de 11%. Mulți dintre acești tineri au abandonat școala devreme, au o calificare slabă sau trăiesc în zone cu puține locuri de muncă. Pentru ei, un contract de câteva ore pe zi poate fi singura cale spre piața muncii formale.
Măsura are și un risc, iar dezbaterea din Parlament va trebui să-l lămurească. Contribuțiile la nivelul salariului minim au fost introduse ca să oprească un abuz răspândit: angajații lucrau cu normă întreagă, dar erau declarați cu jumătate de normă sau cu două ore pe zi. Dacă excepția se extinde la toți tinerii sub 26 de ani, unii angajatori ar putea fi tentați să folosească din nou această practică tocmai pentru această categorie. Statul ar pierde bani la buget, iar tinerii ar avea contribuții mai mici la pensie și mai puține drepturi.
Proiectul pornește totuși cu șanse bune. Este susținut de parlamentari din USR, PSD, PNL și UDMR, adică și din partide aflate de obicei în tabere diferite. A primit deja aviz favorabil de la Consiliul Economic și Social, deși acesta este doar consultativ. Rămâne de văzut ce spune Guvernul, care va trebui să cântărească pierderea de venituri din contribuții într-o perioadă în care bugetul are nevoie de fiecare leu. Tot de discuțiile din comisiile parlamentare depinde dacă textul final va avea mecanisme împotriva abuzurilor.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original