Unul dintre cele mai mari mistere ale lumii este cum a apărut limbajul folosit de oameni. Potrivit Live Science, deși există mai multe teorii despre cum a evoluat inițial limbajul uman, niciuna nu explică complet ce s-a întâmplat.
De fapt, originile limbajului i-au fascinat pe filosofi, oameni de știință și povestitori timp de mii de ani. În ciuda tuturor progreselor, nimeni nu știe cum a apărut limbajul. Oamenii sunt singura specie cunoscută care folosește un limbaj complet simbolic.
Este un sistem capabil să exprime idei abstracte, lumi imaginare și combinații nesfârșite de semnificații. Teorii bizare În secolul al XIX-lea, cercetătorii au propus o serie de teorii curioase. Multe dintre aceste teorii au primit porecle amuzante.
Cea mai faimoasă este probabil teoria Bow-Wow. Aceasta sugera că limbajul a început prin imitarea sunetelor naturale. Primii oameni, potrivit acestei teorii, copiau zgomotele din jurul lor: strigătele animalelor, stropirea cu apă, tunetele și cântecul păsărilor.
Unele cuvinte par să susțină ideea, deoarece sună precum ceea ce descriu. Totuși, există o problemă. Limbi diferite aud aceleași sunete diferit.
De exemplu, câinii români fac ham-ham, cei englezi fac „woof” sau „bow-wow”, în turcă fac „hev-hev”, iar cei indonezieni fac „guk-guk”. În plus, cuvintele onomatopeice care imită sunete constituie doar o mică parte din vocabularul oamenilor. De fapt, majoritatea cuvintelor nu sună deloc ca înțelesul lor.
Așa a apărut Teoria Ding-Dong, care susține că sunetele și semnificațiile sunt conectate în mod natural într-un mod mai profund, aproape mistic. Lingviștii moderni îl numesc simbolism sonor. Un experiment faimos le-a cerut participanților să potrivească două cuvinte fără sens, „bouba” și „kiki”, cu două forme: una rotunjită și una zimțată.
Majoritatea oamenilor au potrivit „bouba” cu forma moale și „kiki” cu cea ascuțită. Efectul este real, dar este limitat. Majoritatea limbajului pare arbitrar, ceea ce înseamnă că nu există niciun motiv natural pentru care un anumit sunet ar trebui să însemne un anumit lucru.
Alte teorii s-au concentrat mai puțin pe imitație și mai mult pe emoție și interacțiune socială. Teoria Pooh-Pooh a susținut că vorbirea începe cu strigăte emoționale instinctive, cum ar fi „au” și „oh”. Conform acestei idei, limbajul a evoluat din reacții vocale spontane la durere, surpriză, frică sau bucurie.
Din nou, însă, există complicații deoarece interjecțiile variază foarte mult în funcție de limbă. De asemenea, există Teoria Yo-He-Ho, care sugerează că limbajul a apărut din incantații ritmice folosite în timpul muncii colective. Teoria poate părea ciudată, dar cercetătorii moderni cred că ritmul, cooperarea și legăturile sociale au jucat roluri importante în evoluția umană.
O altă propunere, Teoria La-La, a legat limbajul de muzică. Charles Darwin a luat în considerare posibilitatea ca vorbirea să evolueze din strigăte muzicale folosite în curtare și exprimarea emoțională. Unele teorii moderne susțin această idee.
O ipoteză sugerează că, pe măsură ce primii oameni au început să meargă în poziție verticală, părinții aveau din ce în ce mai mult nevoie să-i liniștească pe bebeluși de la distanță. Vocalizările, gânguritul și proto-vorbirea bebelușului ar fi putut contribui la consolidarea legăturilor emoționale și, în cele din urmă, au deschis calea pentru vorbire. Teoriile moderne Astăzi, majoritatea oamenilor de știință cred că nicio teorie nu explică pe deplin originile limbajului.
În schimb, limbajul a apărut probabil treptat printr-o combinație de gesturi, vocalizări, expresii faciale, cooperare socială și creșterea complexității cognitive. Unii cercetători susțin că limbajul a început cu gesturi înainte de a se transforma în vorbire. Alții cred că limbajul a evoluat ca un instrument pentru crearea de legături sociale, permițând grupurilor mai mari de oameni să coopereze și să împărtășească informații.
Sunt și cercetători care consideră că limbajul este legat de evoluția gândirii simbolice în sine: capacitatea noastră de a imagina, planifica, aminti și comunica idei abstracte. Biologia este, de asemenea, un factor. Oamenii au dezvoltat un control neobișnuit de precis asupra limbii, buzelor și tractului vocal.
Practic, au dezvoltat regiuni specializate ale creierului legate de procesarea limbajului. Nașterea limbajului va rămâne probabil unul dintre cele mai mari mistere nerezolvate ale umanității.