România se află din nou în vizorul Bruxelles-ului pentru întârzieri la transpunerea legislației europene. Comisia Europeană a deschis vineri proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 18 state membre, printre care și țara noastră. Motivul: guvernele nu au comunicat că au transpus integral noile reguli privind piața de energie electrică. Este vorba despre prevederile care le garantează consumatorilor dreptul de a-și alege liber furnizorul și dreptul de a partaja energia. Miza nu e doar una birocratică. Aceste norme ar trebui să le dea românilor mai multă putere într-o piață în care facturile la curent au devenit o problemă politică și socială.
Prevederile provin din Directiva (UE) 2024/1711, care modifică legislația anterioară privind electricitatea, inclusiv Directiva 2019/944, cu scopul de a îmbunătăți organizarea pieței energiei în Uniune. Statele membre aveau termen până la 17 iulie 2026 să notifice transpunerea a două articole: Articolul 4 modificat, despre libera alegere a furnizorului, și noul Articol 15a, care introduce dreptul de a partaja energia. Potrivit Comisiei, obiectivul este ca consumatorii să poată schimba mai ușor furnizorul, să aibă acces la oferte mai competitive și inovatoare și să participe mai activ în sistemul energetic.
Partajarea energiei este partea cu cel mai mare potențial practic. Pe scurt, un consumator care produce electricitate, de exemplu din panouri solare, ar putea să o împartă cu alți consumatori, fără să treacă neapărat prin circuitul clasic al furnizorului. Pentru România, unde numărul prosumatorilor a crescut spectaculos în ultimii ani, un cadru legal clar ar putea însemna comunități energetice funcționale și o folosire mai eficientă a energiei produse local. Întârzierea amână aceste beneficii și menține incertitudinea pentru cei care ar vrea să investească.
România nu este singură pe listă. Scrisori de punere în întârziere au primit și Belgia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Polonia, Slovenia, Finlanda și Suedia. Faptul că două treimi dintre statele membre au ratat termenul arată cât de greu se adaptează piețele naționale la noile reguli. Se vede și faptul că guvernele tratează cu prudență schimbările care afectează interesele furnizorilor și operatorilor de rețea.
Statele vizate au acum două luni să răspundă, să finalizeze transpunerea și să informeze Executivul comunitar. Dacă nu o fac, Comisia poate trece la etapa următoare și poate trimite un aviz motivat. În procedura de infringement, acest pas precede o eventuală sesizare a Curții de Justiție a UE, cu riscul unor sancțiuni financiare. De obicei, statele rezolvă situația înainte să se ajungă acolo. Pentru București însă, scrisoarea vine la pachet cu alte restanțe la transpunerea directivelor europene și arată încă o dată că legislația din energie are nevoie de un ritm mai alert.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original