Compania de stat CFR Călători rămâne cel mai mare operator de transport de pasageri din România, cu afaceri de 3,4 mld. lei anul trecut, mai mari cu 7,1% faţă de anul anterior, dar pe pierderi de 43 milioane de lei, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
De altfel, compania a acumulat pierderi de peste 1,3 miliarde lei în şapte ani, în perioada 2017-2023, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor. Compania a suspendat mai multe curse din cauza datoriilor pe care le are la compania de infrastructură. Conform bilanţurilor financiare, compania a înregistrat pierderi în fiecare an (mai puţin în 2024), semn că nu reuşeşte să fie eficientă pe o piaţă pe care o domină şi unde privaţii fac profit.
Dacă în 2017, minusul era de 20 milioane lei situaţia s-a deteriorat rapid în anii următori. Astfel că în 2018 pierderea a urcat la 82,7 milioane lei, iar în 2019 a depăşit 161 milioane lei, arată datele publice. Cu toate acestea, CFR Călători continuă să joace un rol important în transport, mai ales pentru elevi, studenţi, pensionari, cei care fac naveta.
În multe regiuni ale ţării, trenul reprezintă singura alternativă accesibilă de transport, mai ales pe distanţe lungi, unde costurile sunt mai reduse decât în cazul transportului rutier. Pe de altă parte, Metrorex este unul dintre exemplele cele mai clare ale dezechilibrului dintre creşterea veniturilor şi profitabilitate. Compania şi-a majorat cifra de afaceri cu 8,3%, la 1,26 miliarde lei, însă pierderea netă s-a adâncit de la 181 milioane lei la 312 milioane lei.
Magistrala 5, o investiţie de 3,3 mld. lei, proiectată de la zero, reprezintă cea mai importantă realizare a companiei Metrorex din ultimii 30 de ani. Dezavantajul este însă că durata călătoriei cu metroul din Drumul Taberei în zona Aviatorilor sau de zona de nord, Aurel Vlaicu – Pipera, este mare pentru că pasagerii trebuie să schimbe de mai multe ori metroul.
Pe această linie circulă în continuare, ca la inaugurare, şase garnituri împrumutate de pe celelalte magistrale. Pentru această magistrală au fost comandate 13 garnituri noi produse de Alstom, un contract semnat chiar în 2020. Acestea trebuiau livrate în 30 de luni de la semnarea contractului.
O parte din garnituri au fost livrate dar încă nu sunt puse în funcţiune. Un alt jucător, Societatea de Transport Bucureşti (STB), a raportat afaceri de 1,8 miliarde lei, în creştere cu 6,4% faţă de anul precedent. Profitul net a rămas însă la un nivel simbolic, de doar 300.
000 lei, uşor sub cel din 2024, arată datele publice. Companiile municipale de transport din Iaşi şi Cluj-Napoca au raportat unele dintre cele mai bune evoluţii. Compania de Transport Public Iaşi şi-a majorat afacerile cu 4,6%, la 270 milioane lei, iar profitul net aproape s-a triplat, la 8,1 milioane lei.
Compania de Transport Public Cluj-Napoca a avansat cu 7,1% la cifra de afaceri şi a obţinut un profit net de 3,8 milioane lei, cu 73% peste nivelul din 2024, potrivit calculelor ZF. La Braşov, RATBV a menţinut practic acelaşi nivel al veniturilor, însă profitul net s-a redus de la 7,6 milioane lei la 3,1 milioane lei, potrivit datelor de pe mfinante. ro.
O situaţie similară apare şi la Societatea de Transport Public Timişoara, unde afacerile au crescut modest, cu 1,7%, însă profitul net s-a înjumătăţit, coborând de la 7,8 milioane lei la 3,7 milioane lei. CT Bus Constanţa reprezintă una dintre puţinele excepţii. Deşi cifra de afaceri a scăzut cu 4,2%, la 152,6 milioane lei, profitul net a crescut la 5,4 milioane lei, faţă de 4,8 milioane lei în anul anterior.
În segmentul privat, Tur Cento Trans şi Tabita Tour continuă să afişeze cele mai ridicate marje de profit din clasament. Tur Cento Trans a raportat afaceri de 152,1 milioane lei, în creştere cu 1,7%, şi un profit net de 14,6 milioane lei. Deşi profitul este uşor sub nivelul din 2024, compania rămâne profitabilă.