Autoritatea Electorală Permanentă pregătește terenul pentru un scenariu pe care clasa politică îl evocă tot mai des: alegerile parlamentare anticipate. Președintele instituției, Adrian Țuțuianu, a anunțat vineri, la Ploiești, că proiectul de lege privind organizarea anticipatelor intră în transparență decizională săptămâna viitoare. Țuțuianu a spus că proiectul ar trebui să treacă prin toată procedura înainte ca președintele să ia în calcul dizolvarea Parlamentului.
Mesajul are două părți. Pe de o parte, AEP spune că România nu ar fi pregătită, din punct de vedere legislativ, să organizeze un scrutin anticipat „din mers”. Pe de altă parte, Țuțuianu le transmite actorilor politici că orice discuție serioasă despre dizolvare vine după ce regulile jocului sunt clare și adoptate. Declarația nu pune în discuție dreptul șefului statului de a dizolva Parlamentul. În practică, însă, stabilește o ordine a pașilor.
Contextul explică de ce AEP se grăbește. Constituția face din dizolvarea Parlamentului un mecanism greu de declanșat. Președintele poate recurge la el doar dacă legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an și niciodată în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial. Din acest motiv, România nu a avut până acum alegeri parlamentare anticipate. Legislația electorală a fost gândită în jurul calendarului obișnuit, iar termenele pentru candidaturi, liste, vot în diaspora și logistică nu se potrivesc ușor cu un scrutin convocat pe neașteptate.
Transparența decizională înseamnă că textul va fi publicat, iar partidele, organizațiile societății civile și cetățenii vor putea trimite observații. Abia apoi proiectul poate ajunge pe circuitul legislativ, unde va avea nevoie de votul aceluiași Parlament a cărui eventuală dizolvare ar trebui să o facă posibilă. Aici apare o dilemă politică evidentă: parlamentarii ar trebui să voteze regulile după care și-ar putea pierde mandatul mai devreme. Iar ritmul în care vor lucra la acest proiect va spune mult despre cât de mult își doresc, de fapt, partidele un scrutin anticipat.
Pentru moment, anunțul AEP nu schimbă nimic din calendarul politic. Arată însă că ideea anticipatelor a ieșit din zona declarațiilor și a ajuns la instituția care ar trebui să le organizeze. Merită urmărit ce conține concret proiectul: termenele propuse, organizarea votului în străinătate și regulile de depunere a candidaturilor. Acestea vor arăta cât de realist e un astfel de scrutin și cine ar fi avantajat de un calendar comprimat.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original