Începând cu 1 octombrie, șoferii care trec Dunărea din Giurgiu spre Ruse nu vor mai plăti taxa de pod. Bucureștiul a decis să renunțe la încasarea ei pe sensul dinspre România și cere Sofiei să facă același lucru pe sensul invers. Dacă și partea bulgară acceptă, unul dintre cele mai aglomerate puncte de trecere dintre cele două țări ar putea scăpa de un blocaj care n-a dispărut nici după ce granița a devenit, practic, doar o linie pe hartă.
Anunțul a fost făcut de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, într-o declarație pentru agenția bulgară de presă BTA. Oficialul român a spus că partea bulgară a fost deja notificată, iar argumentul principal este fluiditatea traficului. Ministerul nu cere o negociere complicată, ci o decizie în oglindă.
Taxarea are un efect direct asupra cozilor. De când România și Bulgaria au intrat complet în Schengen, la începutul lui 2025, controlul la frontieră a dispărut, dar cabinele de taxare au rămas. Asta înseamnă că mașinile și camioanele trebuie în continuare să oprească la capătul podului, iar la orele de vârf și în sezonul estival opririle se transformă în coloane de kilometri. Podul Prieteniei, dat în folosință în 1954, e în continuare singura legătură rutieră dintre cele două țări pe acest segment al Dunării și preia o mare parte din traficul de marfă dintre Europa Centrală și Turcia.
Pentru moment însă, măsura rezolvă doar jumătate din problemă. Fiecare stat încasează taxa pe sensul care pleacă de pe teritoriul său, așa că de la 1 octombrie cei care intră în România dinspre Ruse vor plăti în continuare la bulgari, până când guvernul de la Sofia decide altfel. Rămâne de văzut dacă Bulgaria acceptă să renunțe la acest venit, în condițiile în care și partea bulgară a investit în ultimii ani în reparațiile podului.
Decizia Bucureștiului pune totuși presiune pe vecini. Dacă Sofia refuză, vor exista cozi doar pe un sens, iar nemulțumirea transportatorilor se va îndrepta spre partea bulgară. Este și un test pentru felul în care cele două țări gestionează infrastructura comună, în așteptarea celui de-al doilea pod Giurgiu–Ruse, discutat de ani buni, dar încă departe de a deveni realitate.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original