Inteligența artificială a devenit un obicei pentru majoritatea românilor, dar puțini o mai pot recunoaște când o au în față. Potrivit studiului AI Adoption Report România 2026, realizat de agenția MKOR pe un eșantion de 1.000 de persoane, 7 din 10 români folosesc deja AI în viața de zi cu zi. Totuși, când au fost puși să aleagă între două texte, unul scris de un om și celălalt generat de o mașină, mai mult de jumătate au greșit. Contrastul spune mult: tehnologia avansează mai repede decât capacitatea oamenilor de a o recunoaște.
Testul a fost simplu. Participanții au primit două texte și au trebuit să spună care dintre ele a fost scris de un om. Aproximativ 52% au indicat textul produs de AI, iar doar 48% au răspuns corect. Rezultatul e practic cel pe care l-ai obține dacă ai da cu banul. Problema nu ține doar de curiozitate. Într-un spațiu public în care articolele, recenziile, mesajele de marketing și chiar conversațiile cu serviciile pentru clienți pot fi generate automat, cine nu mai distinge sursa devine mai ușor de manipulat și mai puțin atent la ce citește.
Folosirea AI s-a mutat mult dincolo de experimentul ocazional. 83% dintre respondenți apelează la AI în timpul liber, iar circa 58% îl folosesc și la serviciu. ChatGPT rămâne numele pe care îl știe aproape toată lumea: 98% dintre participanți au auzit de el. Urmează Gemini, cu 79%, și Claude, cu aproximativ 37%. Diferențele dintre generații sunt mari. Doar 39% dintre Baby Boomers folosesc AI, față de 66% în Generația X și 72% la Millennials. În Generația Z, proporția ajunge la aproape 90%. Este de așteptat ca aceste diferențe să se reducă în următorii ani, pe măsură ce instrumentele AI vor fi incluse direct în aplicațiile pe care oamenii le folosesc deja, fără să mai fie nevoie să le caute separat.
Cei care stau deocamdată departe de AI au motive diferite. Jumătate dintre ei preferă să se descurce singuri sau să vorbească cu oameni. Alții nu au găsit încă un motiv concret să încerce, iar 25% consideră tehnologia periculoasă pentru societate. Un sfert dintre neutilizatori are deci o rezervă de principiu, nu doar lipsă de interes sau de informare.
Cea mai importantă concluzie a studiului privește însă încrederea. Românii acceptă AI, dar cu condiția să știe când au de-a face cu el, mai ales în domeniile sensibile. 32% s-ar simți trădați dacă ar afla că explicațiile pentru analizele lor medicale au fost generate de AI. Aproape 30% nu acceptă să vorbească cu un AI prezentat drept om atunci când e vorba de psihologi sau de servicii bancare. Doar 15% spun că nu îi deranjează să interacționeze fără să știe cu un AI, atât timp cât rezultatul e bun. „Oamenii acceptă tehnologia nouă. Disconfortul apare când descoperă că au vorbit cu un AI abia după o decizie medicală sau o discuție despre bani. Sunt momente în care orice eroare costă. Ascunderea acestor instrumente rupe legătura de încredere. Companiile au la îndemână o soluție simplă pentru a-și păstra clienții: spun direct când folosesc un asistent virtual”, a declarat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, agenție de cercetare de piață B2B din București.
Recomandarea ei nu mai ține doar de bune practici. Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) include obligații de transparență: utilizatorii trebuie informați atunci când vorbesc cu un sistem automat, iar anumite conținuturi generate artificial trebuie marcate. Pentru bănci, clinici private sau operatori de telecomunicații care au introdus deja chatboți, studiul are un mesaj clar. Riscul nu vine din folosirea AI, ci din ascunderea ei. Pentru public, rezultatul testului arată ceva mai incomod: dacă nici măcar nu mai putem deosebi un text scris de om de unul generat automat, transparența firmelor rămâne aproape singura garanție că știm cu cine vorbim.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original