Preşedintele rus Vladimir Putin respinge apelurile pentru negocieri de pace cu Kievul, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate Kremlinului, atacurile recente ale dronelor ucrainene asupra rafinăriilor şi porturilor ruseşti întărindu-i hotărârea de a continua războiul, cel puţin pentru moment. Două dintre surse, care au vorbit sub protecţia anonimatului, au afirmat că Putin este mai degrabă dispus să escaladeze conflictul, aflat deja în al cincilea an.
Una dintre ele, care se întâlneşte regulat cu preşedintele rus, a descris o „probabilitate ridicată” a unei escaladări în lunile următoare. Declaraţiile vin după ce preşedintele american Donald Trump a afirmat luni că Putin doreşte încheierea războiului şi că o soluţie este „mai aproape decât îşi imaginează oamenii”. „Rusia este pregătită pentru o soluţionare paşnică, dar dispune de suficiente capacităţi pentru a acţiona independent şi pentru a continua operaţiunea militară specială”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la solicitările Reuters.
Experţii militari ruşi discută tot mai deschis despre posibilitatea escaladării conflictului, inclusiv despre atacarea unor ţinte europene, precum baze NATO din statele baltice. Un asemenea pas ar risca să atragă Rusia într-o confruntare directă cu alianţa condusă de SUA şi ar testa angajamentul NATO potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor membrilor. Potrivit lui Jack Watling, expert al Institutului Regal pentru Servicii Unite (RUSI) din Londra, Rusia ar putea încerca să provoace tensiuni în interiorul NATO prin atacuri izolate, similare unei recente lovituri cu dronă rusească asupra României.
„Ruşii nu urmăresc un război cu NATO. Însă acest lucru ar putea fi folosit pentru a diviza alianţa în privinţa modului de răspuns”, a afirmat Watling. El a adăugat că tensiunile crescute cu NATO i-ar putea oferi lui Putin o justificare politică internă pentru introducerea recrutării obligatorii.
Fostul oficial al Ministerului rus al Apărării, Andrei Ilniţki, a scris într-un articol publicat pe 29 iunie în ziarul Kommersant că escaladarea conflictului ar putea începe prin distrugerea a 30 de mari obiective industriale din Ucraina, inclusiv o combinat siderurgic şi portul Odesa. Rusia a provocat deja distrugeri extinse infrastructurii comerciale şi portuare din Ucraina, iar producţia şi exporturile au fost afectate de atacurile repetate asupra sistemului energetic. Ilniţki a adăugat că etapa următoare ar putea include atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice şi România, precum şi asupra facilităţilor din Uniunea Europeană care produc drone şi rachete cu rază lungă de acţiune pentru Ucraina.
Întrebat despre articolul lui Ilniţki, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat în această săptămână că Rusia trebuie să îşi consolideze propria securitate şi nu poate „închide ochii” la militarizarea Europei. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels CEO-ul global al Kärcher, un business de 3,5 mld. euro şi 17.
000 de angajaţi în 87 de ţări: România este cea mai bună piaţă în care să fii! Mai facem o investiţie aici Harta salariilor pe judeţe. Un singur judeţ, Sibiu, a avut o creştere de peste 10% a salariilor în aprilie 2026 faţă de aprilie 2025 Striker, pariul de peste 3 mld.
euro al Renault cu Dacia, lasă Mioveniul cu o treime din producţia mărcii Farmaciile Catena, business de peste 8,6 mld. lei în 2025 cu aproape 1. 000 de farmacii CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Sebastian Enache, Monsson: România are cel mai mare parc eolian din Europa, cel mai mare proiect solar, probabil va avea şi cea mai mare baterie, iar asta arată încrederea investitorilor în noi. Faptul că avem megawaţi pe hârtie înseamnă că avem o competiţie foarte mare şi că numai cele mai bune proiecte se vor realiza Bursă. Finanţe personale.