Statul român plătește regește conducerea propriilor companii, chiar și acolo unde bilanțurile arată pierderi. O platformă nouă a Guvernului strânge, pentru prima dată într-un singur loc, datele despre conducerea a 114 companii de stat și veniturile acestora. Rezultatul: 37 de șefi și administratori câștigă peste 50.000 de lei brut pe lună, iar alți 115 încasează între 25.000 și 50.000 de lei. Cele mai mari sume se plătesc în companiile din subordinea ministerelor Transporturilor, Energiei și Economiei. Tot în zona transporturilor și a energiei se află însă și cele mai grave probleme financiare ale portofoliului public.
Pe primul loc în acest clasament e Bogdan Mîndrescu. El nu are un singur salariu mare, ci trei venituri: este director în cadrul Companiei Naționale Aeroporturi București și face parte din consiliile de administrație ale Autorității Aeronautice Civile și ale Registrului Auto Român. Împreună, cele trei funcții îi aduc peste 134.000 de lei brut pe lună, adică puțin peste 25.000 de euro, sau mai mult de 15.000 de euro net. Mîndrescu a intrat în conducerea companiilor de stat în 2017, ca președinte al CA la Aeroporturi București. Câteva luni mai târziu a devenit director general, funcție pe care a părăsit-o în februarie 2018. De atunci a trecut prin Compania Națională pentru Administrarea Porturilor Maritime, RAR și Ministerul Transporturilor. Întrebat despre veniturile sale, a refuzat orice discuție: „Nu sunt de acord cu niciun interviu în momentul de față”. Pe locurile următoare sunt Mustafa Sinan, cu peste 95.000 de lei brut lunar din trei funcții în trei companii de stat, și Aristotel Marius Jude, cu peste 71.000 de lei pe lună.
Primele poziții din clasament arată mai mult decât niște salarii mari. Ele arată un sistem în care aceleași nume se rotesc între companii, consilii de administrație și minister, iar indemnizațiile se adună. Oficial, consiliile de administrație trebuie să supravegheze conducerea executivă. Când aceeași persoană stă în mai multe consilii, sub autoritatea aceluiași minister, e greu de spus cât de independentă mai este această supraveghere.
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune că problema nu sunt sumele în sine, ci legătura lor cu performanța. „Oamenii, dacă sunt competenți, trebuie să fie bine plătiți. Însă vedem din trecut că sunt companii care au consilii de administrație bine plătite, pe contracte de mandat semnate acum 2-3 ani, dar care sunt pe pierdere. Asta este o problemă”, a declarat ea, potrivit Observator. Pe hârtie, cifrele nu arată rău: 88 dintre cele 114 companii au raportat profit. Oficialii și experții avertizează totuși că profitul nu ajunge pentru a judeca o companie. Printre cele care pierd bani, Ministerul Transporturilor are cele mai multe: CFR Călători, Metrorex și CFR SA. Ca valoare, cele mai mari pierderi vin din energie, în special de la Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Valea Jiului.
Mesajul Guvernului e că transparența ar fi primul pas spre reformă. Pentru ca platforma să schimbe ceva, contractele de mandat trebuie însă renegociate, iar indicatorii de performanță trebuie chiar aplicați, nu doar trecuți în contracte. Altfel, lista rămâne doar un clasament de salarii. Economistul Cristian Păun propune o soluție mai radicală: listarea unor companii de stat la bursă. El crede că prezența acționarilor privați și obligațiile de raportare ale pieței de capital ar aduce mai multă transparență și o administrare mai bună.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original