Românii ar putea ajunge să plătească prin facturile la curent și la gaze și pentru protejarea rețelelor energetice de atacuri informatice. Un amendament adoptat în Camera Deputaților prevede că banii cheltuiți de operatorii de transport și distribuție pe securitate cibernetică vor putea fi incluși în tarifele reglementate. Aceste tarife ajung, în final, în factura consumatorului. Proiectul modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale (Legea nr. 123/2012) și mai are nevoie doar de votul final al Camerei, for decizional.
Formula din amendament e clară: cheltuielile pentru investițiile și măsurile de securitate cibernetică ale operatorilor de distribuție și transport al energiei electrice, „efectuate cu respectarea cerințelor legale, sunt recunoscute în tarifele reglementate, în condițiile metodologiilor aprobate de ANRE”. Aceeași regulă se aplică operatorilor licențiați din sectorul gazelor naturale și al hidrogenului, printr-un articol separat. Amendamentul a fost admis de Comisia pentru industrii și servicii și de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul PSD Mădălin Borș, membru al Comisiei pentru industrii și servicii și secretar al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.
Pe lângă costuri, legea stabilește și cine supraveghează domeniul. În Legea 123/2012 este introdus un articol nou, „Securitatea cibernetică a SEN”, care îi dă Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atribuții în sectorul energiei electrice. DNSC va stabili reguli tehnice prin ordin al directorului său și va aviza și urmări strategiile de securitate cibernetică ale producătorilor, transportatorilor și distribuitorilor. Planurile de investiții și investițiile deja făcute de operatori în acest domeniu vor avea nevoie de avizul DNSC, atât tehnic, cât și în privința conformității cu strategiile de securitate cibernetică. Avizul se dă înainte ca investițiile să ajungă la ANRE.
Pe fond, ideea e greu de contestat. Rețelele energetice de azi funcționează cu senzori, contoare inteligente și echipamente conectate. Fiecare dintre ele poate fi folosit pentru o intruziune, pentru manipularea datelor sau pentru un atac care să afecteze alimentarea. Problema ține de cine plătește. Pentru operatori, amendamentul înseamnă că își recuperează sigur investițiile. Consumatorii, în schimb, primesc încă o componentă în tarif, pe care nu o pot controla. Filtrul ANRE va conta mult. Rămâne de văzut dacă metodologiile vor accepta doar cheltuielile justificate sau dacă „securitatea cibernetică” va deveni o categorie în care operatorii pot trece aproape orice.
Momentul face discuția mai sensibilă. Facturile la energie sunt deja o problemă majoră pentru populație, iar publicația-sursă notează că prețurile plătite de gospodăriile din România sunt printre cele mai mari din Europa. La gaze, plafonarea prețurilor expiră în primăvara anului viitor, așa că orice cost nou pus în tarife se va adăuga peste o creștere care se anunță deja. Cât va conta securitatea cibernetică în factura finală nu se știe încă. Răspunsul va depinde de metodologiile ANRE și de valoarea investițiilor pe care le vor declara operatorii.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original