Inteligența artificială a devenit un obicei pentru majoritatea românilor, dar puțini o pot recunoaște când o întâlnesc. Potrivit studiului AI Adoption Report România 2026, realizat de agenția de cercetare MKOR pe un eșantion de 1.000 de persoane, 7 din 10 români folosesc deja AI în viața de zi cu zi. Totuși, când au avut de ales între un text scris de un om și unul generat de un algoritm, 52% dintre participanți au greșit și au luat textul produs de AI drept scris de un om. Doar 48% au nimerit. Asta înseamnă, practic, că românii au ghicit la fel de bine ca și cum ar fi dat cu banul. Tocmai aici e problema: folosim zilnic un instrument pe care nu îl putem deosebi de munca unui om.
Datele arată că AI-ul a trecut de la curiozitate la rutină. 83% dintre respondenți îl folosesc în timpul liber, iar aproximativ 58% apelează la el și la serviciu. ChatGPT e aproape universal cunoscut: 98% dintre participanți au auzit de el. Pe locul doi vine Gemini, cu o notorietate de 79%, iar Claude e cunoscut de circa 37% dintre respondenți. Ierarhia seamănă cu cea de pe piața globală, unde produsul OpenAI a avut avantajul de a fi fost primul. Gemini vine puternic din urmă datorită integrării în serviciile Google pe care oricum le folosim zilnic.
Cea mai mare diferență o face vârsta. Doar 39% dintre cei din generația Baby Boomers folosesc inteligența artificială. Proporția urcă la 66% în Generația X, la 72% în rândul Millennials și ajunge la aproape 90% în Generația Z. Nici cei care au rămas deoparte nu o fac neapărat din lipsă de acces. Jumătate spun că preferă să se descurce singuri sau să vorbească cu oameni, alții nu văd deocamdată de ce ar avea nevoie de ea, iar 25% consideră tehnologia periculoasă pentru societate.
Oamenii sunt cel mai puțin dispuși să accepte AI-ul „ascuns” acolo unde miza e mare. 32% dintre români s-ar simți trădați să afle că explicațiile pentru analizele lor medicale au fost scrise de un algoritm. O reticență asemănătoare apare la psihologi și la bănci, unde aproape 30% nu acceptă să vorbească cu un AI prezentat drept om. La polul opus, 15% spun că nu îi deranjează să nu știe că vorbesc cu o mașină, dacă treaba e făcută bine.
„Oamenii acceptă tehnologia nouă. Disconfortul apare când descoperă că au vorbit cu un AI abia după o decizie medicală sau o discuție despre bani”, explică Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, agenție de cercetare de piață B2B din București. Ea spune că, în astfel de situații, orice eroare costă și că ascunderea acestor instrumente strică încrederea. Soluția pe care o propune companiilor e simplă: să spună direct când clientul vorbește cu un asistent virtual.
Recomandarea vine într-un moment în care transparența nu mai e doar o chestiune de bune maniere în afaceri. Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) le cere firmelor să informeze utilizatorii când discută cu un sistem automat și să marcheze conținutul generat artificial. Studiul arată că astfel de reguli sunt necesare: dacă jumătate dintre utilizatori nu pot deosebi singuri un text scris de om de unul generat, eticheta rămâne adesea singurul mod în care pot afla. Companiile care vor încerca să economisească bani prezentând roboții drept oameni riscă să piardă exact lucrul pe care cercetarea îl arată ca fiind cel mai fragil, și anume încrederea clienților.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original