Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Povestea celor 30 de ani de Gărâna În fiecare vară, pentru câteva zile, timpul curge altfel în Munții Semenic. Poiana Lupului se transformă într-o sală de concerte fără pereți, iar Gărâna, un sat cu puțin peste o sută de locuitori, devine una dintre capitalele mondiale ale jazzului.
Festivalul Internațional Gărâna Jazz începe astăzi ediția aniversară cu numărul 30. Până duminică, mii de spectatori din România și din străinătate vor urca spre Poiana Lupului pentru a asculta unii dintre cei mai apreciați muzicieni ai momentului și pentru a retrăi atmosfera unui festival devenit legendă. Puține evenimente culturale din România se pot lăuda cu o asemenea continuitate și cu o asemenea reputație.
Gărâna Jazz nu este doar cel mai important festival de jazz din Europa Centrală și de Est. Pentru mulți artiști și critici de specialitate este unul dintre cele mai frumoase festivaluri în aer liber din Europa. Puțini își mai amintesc că începuturile festivalului au fost extrem de modeste.
Prima ediție a avut loc în a doua jumătate a anilor ’90, la Hanul „La Răscruce”, acasă la Gigi Tăuș, într-o perioadă în care jazzul românesc încerca să-și regăsească locul după anii de izolare culturală. Câțiva pasionați au avut atunci curajul să creadă că un festival dedicat unui gen muzical considerat elitist poate supraviețui într-un sat ascuns între pădurile Banatului. Scena amplasată în mijlocul naturii, aerul răcoros al muntelui, pădurile de brazi și liniștea locului au creat o atmosferă imposibil de reprodus într-un oraș.
Muzicienii au început să vorbească între ei despre experiența Gărâna, iar vestea s-a răspândit rapid în lumea jazzului. An după an, festivalul a crescut fără să-și piardă identitatea. Nu a alergat după recorduri de spectatori și nici după artiști comerciali.
A preferat să construiască, cu răbdare, un brand bazat exclusiv pe calitatea muzicii. În cele 29 de ediții organizate până acum, Gărâna a adus în România unele dintre cele mai mari personalități ale jazzului mondial . Au concertat aici muzicieni recompensați cu premii Grammy și incluși în Hall of Fame, artiști care au schimbat istoria muzicii moderne: Jan Garbarek, Stanley Jordan, Mike Stern, Jean-Luc Ponty, Stanley Clarke, Nguyen Le, Scott Henderson, Steve Hackett, Victor Wooten, Charles Lloyd, John Abercrombie, Nils Petter Molvær, Béla Fleck, Zakir Hussain, Edgar Meyer, Patricia Barber, Avishai Cohen, Hiromi Uehara, Anthony Jackson, Simon Phillips și multe alte nume de referință.
Pentru mulți dintre ei, concertul de la Gărâna a fost mai mult decât o oprire într-un turneu european. Au fost artiști care s-au lansat cu adevărat pe marea scenă la Gărâna. Este cazul fenomenalei bassiste indiene Mohini Dey.
A fost invitată în 2018 de Marius Giura să cânte la Gărâna pe vremea când era o tânără care aspira, ca oricare alt tânăr muzician, la afirmare. Șansa i s-a oferit în Semenic, unde a cântat pe aceeași scenă cu legendarul Stanley Clarke, care a remarcat-o imediat și a invitat-o în recitalul lui pentru un dialog de improvizații ad-hoc, care a ieșit fantastic. Ei bine, azi, Mohini Dey nu mai este puștoaica de acum opt ani.
Este o vedetă în lumea jazzului, a colaborat cu Steve Vai, Dream Theater, Zakir Hussain, Greg Howe, Simon Phillips sau Willow Smith. Muzicienii care au cântat la Gărâna au descoperit un public care ascultă în liniște fiecare notă, o atmosferă relaxată și o apropiere rară între artist și spectator. Tocmai această relație a făcut ca numeroși muzicieni să revină în Banat de mai multe ori.
Mike Stern a urcat în Semenic de trei ori, Dennis Chambers… nici el nu mai știe de câte ori a venit la Gărâna și cu câte proiecte, iar în ceea ce-l privește pe Charles Lloyd, acesta e posibil să știe și numărul de pietre de pe marginea drumului de câte ori a venit la Gărâna, unde și-a sărbătorit aniversările, și ar mai fi venit dacă vârsta, 88 de ani, l-ar mai fi lăsat.