Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Deutsche Welle: Poate fi România un jucător în industria de Apărare NATO? / Țara revine timid în industria mare de apărare, după ce statul a abandonat ani de zile întreprinderile militare lăsate moștenire de Ceaușescu Deutsche Welle: Poate fi România un jucător în industria de Apărare NATO? / Țara revine timid în industria mare de apărare, după ce statul a abandonat ani de zile întreprinderile militare lăsate moștenire de Ceaușescu 09 iul.
2026 Augustin Majearu • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Vocea României e aproape inexistentă la întâlnirile din marja summitului NATO de la Ankara, dar mai multe companii militare românești au atras atenția la Forumul Industriei de Apărare, potrivit Rador Radio România, care citează Deutsche Welle. România a decis ieri la Ankara să se asociază împreună cu alte 10 state pentru a cumpăra aeronave-radar de la producătorul suedez SAAB. Alianța se bazează în general pe armele pe care le dețin statele membre, dar există și bunuri comune, cum ar fi dronele de avertizare și monitorizare sau cele 14 avioane de supraveghere pe care le folosește deja de jumătate de secol.
În locul lor, 11 state NATO vor să cumpere în comun avioane de supraveghere suedeze GlobalEye, care pot detecta rachete balistice și de croazieră, dar și drone de la distanțe mari și care vor forma noul Sistem Aerian de Avertizare și Control. Aceste aparate de zbor ar putea fi de mare folos pentru zona estică a României, Delta Dunării și Marea Neagră, zone unde Rusia testează vigilența apărării autohtone. GlobalEye poate deci detecta orice lansare a inamicului înainte ca proiectilul sau drona să intre spațiul aerian național.
Consorțiul de țări care mizează pe platforma suedeză GlobalEye construită de SAAB e format din România, Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia și Suedia. NATO Drone Edge este un alt proiect comun important în care a decis România să se asocieze. E vorba despre 40 de miliarde de dolari alocați în următorii cinci ani exclusiv pentru achiziția de sisteme contra-drone.
Sunt echipamente de bruiaj și distrugere a căror eficiență a fost deja verificată și care pot lovi dronele care zboară la altitudini mai mici de 150 de metri, greu de văzut de radarele obișnuite. Acest proiect vine în prelungirea deciziei NATO de a crește de cel puțin cinci ori numărul piloților de drone până anul viitor. România a înțeles mai demult că nu poate face față singură achizițiilor necesare pentru apărarea frontierei sale maritime, de aceea avioanele statelor NATO patrulează de ani de zile deasupra regiunii pontice.
Epoca dronelor a schimbat însă radical filosofia războiului și a apărării, iar România a întârziat să se adapteze noilor riscuri, dovedindu-se incapabilă să doboare aparatele fără pilot trimise de ruși în spațiul aerian al țării. Poate că incidentul dronei cu explozibil care a lovit un bloc de locuințe în Galații-a scos pe oficialii militari din apatie și i-a determinat să intre în cele două consorții militare. E, pe de altă parte, și o formulă de partajare a răspunderii, nu doar a cheltuielilor.
Trecerea la NATO 3. 0 îi obligă pe europeni să-și asigure apărarea pe cont propriu.