Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Instanţa supremă reia procesul câştigat împotriva Guvernului privind plata restanţelor salariale către magistraţi / Cererea de chemare în judecată este semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea Instanţa supremă reia procesul câştigat împotriva Guvernului privind plata restanţelor salariale către magistraţi / Cererea de chemare în judecată este semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea 09 iul. 2026 Augustin Majearu • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Lia savonea, șefa ICCJ FOTO: ICCJ Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reia joi procesul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata unor drepturi salariale restante către magistraţi, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti. Înalta Curte este acum în situaţia în care trebuie să-şi facă singură dreptate în disputa cu Guvernul Bolojan.
Cererea de chemare în judecată este semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea, iar acţiunea a fost soluţionată pe fond în timp record de judecătoarea Ramona Buşu, de la Curtea de Apel Bucureşti, chiar de la primul termen al procesului. CAB a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat că a decis sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu plata restanţelor salariale din zona de Justiţie.
„Un aspect pe care l-am decis astăzi în şedinţa de guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice.
Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, conform Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative”, declara Bolojan. Tot atunci, Bolojan spunea că sumele cerute de Instanţa supremă se cifrează la 4,8 miliarde de lei. Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanţelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creştere de aproximativ 50% faţă de anul precedent.
Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.