Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, miercuri, în urma ședinței, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. De asemenea, banca centrală a decis să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, precum și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
De asemenea, au fost menținute nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, se arată în comunicatul BNR . Ce spune banca centrală despre rata inflației BNR notează faptul că potrivit actualelor evaluări, „rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”.
„În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”, se mai arată în comunicatul băncii. Stabilitatea macroeconomică depinde de politicile economice interne și de implementarea reformelor structurale Banca Națională a subliniat că, în actualul context economic, stabilitatea macroeconomică depinde atât de politicile economice interne, cât și de implementarea reformelor structurale. „Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global () În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, relevă sursa citată. Banca centrală a precizat că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.