Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Câteva zeci de magistrați vor despăgubiri de la stat pentru că „au pierdut șansa de câștiguri materiale” / Magistrații cer în total 5,5 milioane de lei după ce nu au mai fost numiți în birouri electorale de circumscripție înaintea alegerilor din 2024 și 2025 Câteva zeci de magistrați vor despăgubiri de la stat pentru că „au pierdut șansa de câștiguri materiale” / Magistrații cer în total 5,5 milioane de lei după ce nu au mai fost numiți în birouri electorale de circumscripție înaintea alegerilor din 2024 și 2025 08 iul. 2026 • 7418 Simona Cârlugea • Articole –> SHARE: WhatsApp icon sursa foto: Inquam Photos / George Călin Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Statul român a fost chemat în judecată de câteva zeci de magistrați, din mai multe județe, după ce aceștia nu au mai fost numiți în birourile electorale de circumscripție în urma unor decizii ale Biroului Electoral Central. Magistrații reclamă că „au pierdut șansa de câștiguri materiale” , potrivit unor documente analizate de G4Media.
Sunt 37 de procese pe rol iar cuantumul total al despăgubirilor solicitate este 5,5 milioane de lei . ‘Reclamanții (…) au contestat hotărârile Biroului Electoral Central prin care au fost desființate birouri electorale de circumscripție în mai multe județe – vorbim aici de campaniile din 2024-2025 – și s-a dispus prin hotărâre de Birou Electoral Central reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestor birouri electorale. La reluarea procedurii de desemnare, persoanele respective nu au mai fost nominalizate.
Și, ca urmare, au înțeles că trebuie să dea în judecată statul român’, a spus Țuțuianu Președintele Autorității Electorale Permanente(AEP), Adrian Țuțuianu, a explicat de unde a plecat conflictul. „’Reclamanții (…) au contestat hotărârile Biroului Electoral Central prin care au fost desființate birouri electorale de circumscripție în mai multe județe – vorbim aici de campaniile din 2024-2025 – și s-a dispus prin hotărâre de Birou Electoral Central reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestor birouri electorale. La reluarea procedurii de desemnare, persoanele respective nu au mai fost nominalizate.
Și, ca urmare, au înțeles că trebuie să dea în judecată statul român’, a spus Țuțuianu, în conferința de presă de marți, citat de Agerpres. Magistrații au chemat în judecată AEP sub pretextul că ar fi continuator de drept al Biroului Electoral Central, dar și Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Guvernul, prefecții sau alte instituții ale statului român, a explicat Țuțuianu. Toți au solicitat același lucru: acordarea drepturilor bănești pentru care „au pierdut șansa” de a le câștiga.
Procesele sunt pe rol, iar unele au deja soluții pe fond. Care nu sunt, însă, identice. Pe 22 aprilie 2024, judecătoarea Adina Manolescu a dat în judecată AEP, Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Prefectura Argeș, Guvernul României și Ministerul Afacerilor Interne.
Magistratul reclama că după ce a fost desemnată pe 15 aprilie 2024 președinte al Biroului Electoral de Circumscripție Băiculești, Biroul Electoral Central a anulat procedurile de desemnare. Curtea de Apel Pitești și Înalta Curte au stabilit definitiv că hotărârile BEC au fost parțial nelegale.