Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Ucraina visează să devină „arsenalul lumii libere”, însă aliații ezită în privința gradului de cooperare cu Kievul Ucraina visează să devină „arsenalul lumii libere”, însă aliații ezită în privința gradului de cooperare cu Kievul 08 iul. 2026 Redacția • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Yevhen Lubimov / Zuma Press / Profimedia Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Analiză Le Monde , via Rador: Multe state europene par prinse între dorința de a contribui la efortul de război al Ucrainei, nevoia de a păstra o anumită ambiguitate strategică privind cooperarea lor în industria de apărare și teama că ar putea favoriza apariția unui nou concurent continental. Visul de a transforma Ucraina într-un adevărat „arsenal al lumii libere”, proiect promovat de multă vreme de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, rămâne încă într-un stadiu incipient, la mai bine de patru ani de la începutul războiului.
În timp ce reînarmarea Europei urmează să fie una dintre principalele teme de discuție ale summitului anual al NATO, desfășurat marți 7 și miercuri 8 iulie la Ankara, numeroși aliați continuă să fie împărțiți între dorința de a sprijini efortul ucrainean, necesitatea de a păstra o anumită discreție strategică asupra cooperării lor industriale în domeniul apărării și teama că ar putea contribui la apariția unui nou concurent european. Lista redusă a proiectelor făcute publice în ultimele săptămâni ilustrează perfect această situație. Astfel, în marja salonului internațional de armament terestru și aeroterestru Eurosatory, organizat la jumătatea lunii iunie la Villepinte (Seine-Saint-Denis), ucrainenii au dezvăluit că racheta lor Flamingo, cu o rază de acțiune de 3.
000 de kilometri și folosită pentru lovirea unor obiective strategice rusești, utilizează un sistem de ghidare produs de grupul francez Safran. Este vorba despre un echipament integrat „de mai bine de un an”, confirmă reprezentanții companiei, care adaugă că Safran este prezent și în „mai multe alte produse” ale firmei Fire Point, producătorul rachetei Flamingo și al unor drone cu rază lungă de acțiune. Compania franceză afirmă, de asemenea, că furnizează altor actori ucraineni sisteme de navigație, echipamente optronice, soluții antidronă și instrumente de analiză a informațiilor prin intermediul filialei sale Preligens.
În schimb, Kievul a acceptat să cumpere de la Safran bombe ghidate AASM pentru înarmarea avioanelor sale de luptă, în condițiile în care producătorul francez a deschis mai multe linii de fabricație dedicate acestui contract. La un alt gigant european din industria apărării, KNDS, care deține opt unități de producție în Franța, cooperarea s-a făcut publică în domeniul roboticii terestre. Tot la Eurosatory, compania franceză a comunicat că a integrat un „kit de ghidare” pe un robot terestru dezvoltat de compania ucraineană UTT.
Această platformă autonomă pe roți, utilizată tot mai frecvent pe frontul ucrainean, poate transporta răniți sau tracta până la două tone de echipamente și dispune de o autonomie de 72 de ore. Integrarea unor astfel de produse sofisticate în sisteme de armament ucrainene reprezintă un moment de cotitură. Până acum, asemenea transferuri de tehnologie fuseseră extrem de prudente.