Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » La summitul NATO, aliaţii se confruntă cu testul pragului de 5% dat de Trump La summitul NATO, aliaţii se confruntă cu testul pragului de 5% dat de Trump 08 iul. 2026 Redacția • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Exercițiu NATO. Foto: ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Analiză ANSA , via Rador: Îndeplinirea angajamentelor față de NATO şi echilibrarea propriilor bugete – aceasta este dilema cu care se confruntă cele 31 de state aliate, având în vedere presiunea exercitată de SUA și teama de a primi reproșuri din partea președintelui Donald Trump la summitul de la Ankara.
Se preconizează că NATO va publica noi cifre privind cheltuielile de apărare în timpul lucrărilor summitului. Aceste cifre vor dezvălui cine a inițiat cu adevărat schimbarea solicitată de noua administrație de la Casa Albă. Pentru secretarul general al NATO, Mark Rutte, obiectivul este „reechilibrarea” unei relații inechitabile cu Washingtonul, însă, pentru statele membre NATO, în special pentru cele care se confruntă cu dificultăți în gestionarea finanțelor publice sau în care opinia publică este mai puțin receptivă la problemele de apărare și la conflictul din Ucraina, acesta reprezintă o sarcină greu de realizat.
Dacă multe state întâmpinau deja dificultăți în atingerea pragului de 2% stabilit în 2014, acum, provocarea este și mai mare, având în vedere noile obiective stabilite la summitul de anul trecut de la Haga: un total de 5%, defalcat în 3,5% pentru apărarea propriu-zisă („core defense”) și 1,5% pentru investițiile legate de securitate (securitate cibernetică, infrastructură, mobilitate militară etc. ). Sunt obiective care ar trebui atinse pe parcursul unui deceniu, însă Trump dorește o accelerare imediată.
Liderul Alianței Atlantice, Mark Rutte, a evidențiat în ultimul an o creștere cu 20% a cheltuielilor de apărare în rândul aliaților europeni și al Canadei, descriind acest lucru drept „o schimbare istorică de ritm, Europa asumându-și o responsabilitate mai mare”. Polonia ocupă primul loc în topul țărilor NATO în ceea ce privește cheltuielile militare ca procent din PIB, alocând 4,7% din economia sa pentru apărare în 2025. Este urmată de Estonia și Statele Unite, ambele cu 3,4%, apoi de Letonia (3,2%) și de Grecia și Lituania, aflate la egalitate cu 3,1%.
Acestea sunt țările care se apropie cel mai mult de noul prag de 3,5% pentru cheltuielile de apărare propriu-zisă. Grupul intermediar include Finlanda (2,5%), Danemarca (2,4%), Regatul Unit, România și Suedia (toate cu 2,3%), urmate de Norvegia și Ungaria (2,2%) și de Germania, Franța și Republica Cehă, toate menținându-se la 2,1% din PIB. Lista este completată de aliații care alocă 2% din PIB, ținta stabilită anterior de Alianță, printre care se numără Italia, Belgia, Canada, Țările de Jos, Portugalia, Croația, Slovacia, Slovenia, Turcia, Luxemburg, Albania și Bulgaria.
Pe listă figurează și Spania, considerată „rebelă”, care anul trecut a reușit să obțină o prevedere specială, argumentând că își poate îndeplini obiectivele de capacitate alocând aproximativ 2,1% din PIB, în loc să ajungă la 5%.