Ore petrecute în fața ecranelor nu explică, de una singură, de ce unii adolescenți ajung să sufere de depresie sau anxietate. Concluzia aparține unui studiu al Institutului Karolinska din Suedia, publicat în revista Nature Human Behaviour, care pune sub semnul întrebării ideea larg răspândită că telefonul și rețelele sociale produc direct probleme psihice la tineri.
Potrivit cercetării, legătura dintre ecrane și starea emoțională există, dar nu funcționează ca o relație simplă de tip cauză-efect. Contează mult factorii genetici, adică predispoziția moștenită către vulnerabilitate emoțională, și mediul în care crește adolescentul. Cei care pornesc cu o astfel de fragilitate sau provin din familii cu probleme folosesc, în medie, mai mult dispozitivele digitale și, în același timp, dezvoltă mai des simptome de anxietate ori depresie. Practic, ecranul poate fi un simptom sau un refugiu, nu neapărat vinovatul principal.
Diferența are consecințe practice. Dacă ecranul nu e cauza centrală, măsurile care țintesc doar timpul petrecut online riscă să rateze miza reală. Specialiștii citați de studiu consideră că interdicțiile totale și numărarea strictă a orelor sunt insuficiente. Ei propun mutarea accentului pe ceea ce consumă tinerii, adică pe calitatea conținutului, și pe felul în care interacționează online.
La fel de important, spun autorii, este sprijinul emoțional real din partea celor din jur. Pentru părinți și școli, mesajul este că vigilența față de semnele de suferință și dialogul deschis cu adolescentul pot cântări mai mult decât un program rigid de limitare a telefonului. Studiul nu spune că ecranele sunt lipsite de risc, ci că a le trata drept explicație unică înseamnă a pierde din vedere cauzele de fond.
Sursă text și foto: Mureș Știri / ArdealNews — articolul original