Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Bucuria nu este doar o emoție de moment, ci un obicei care poate fi dezvoltat prin practici zilnice. Tot mai mulți specialiști în sănătate mintală atrag atenția că nu doar durata vieții este importantă, ci și calitatea acesteia, mai exact nivelul de bucurie și satisfacție resimțit de-a lungul anilor.
În acest context, a apărut un concept nou în literatura de specialitate: „joyspan”, considerat de unii psihologi un posibil antidot la epuizare și stres cronic. Termenul „joyspan”, introdus de gerontologul Dr. Kerry Burnight, se referă la capacitatea unei persoane de a cultiva și menține bucuria pe termen lung.
Dacă „lifespan” descrie durata vieții, „joyspan” vizează durata și consistența experiențelor pozitive trăite de-a lungul timpului. Potrivit specialiștilor, bucuria nu este doar o emoție de moment, ci un obicei care poate fi dezvoltat prin practici zilnice. Conceptul a fost conturat pe fondul creșterii numărului de persoane care se confruntă cu stres, oboseală și lipsă de satisfacție, chiar și atunci când viața lor pare stabilă.
Studiile din domeniul psihologiei arată că emoțiile pozitive au efecte care depășesc starea de bine imediată. Acestea sunt asociate cu o mai bună sănătate mintală și cardiovasculară, o capacitate crescută de adaptare la stres, relații sociale mai solide și o calitate mai ridicată a vieții. Dr.
Kerry Burnight susține că îmbătrânirea este adesea percepută ca o pierdere, deși poate reprezenta o etapă în care oamenii își pot cultiva mai conștient sensul și bucuria vieții. Psihologii propun câteva întrebări de autoanaliză care pot ajuta la înțelegerea modului în care este experimentată bucuria în viața de zi cu zi: Astfel de reflecții pot evidenția dacă o persoană experimentează doar satisfacții punctuale sau construiește în timp o stare de bine stabilă. Specialiștii atrag atenția că există mai mulți factori care pot afecta nivelul de energie și satisfacție: stresul constant, utilizarea excesivă a rețelelor sociale, lipsa somnului, suprasolicitarea sau relațiile tensionate.
Identificarea acestor elemente este considerată un prim pas în reducerea impactului lor. De asemenea, tehnicile de reglare a sistemului nervos, precum respirația controlată sau meditația, pot contribui la reducerea nivelului de stres. Un exemplu frecvent utilizat este respirația 4-7-8, bazată pe cicluri de inspirație, retenție și expirație controlată.
În plus, specialiștii subliniază rolul memoriei emoționale: mirosurile, muzica sau locurile asociate unor momente plăcute pot funcționa ca ancore pentru reactivarea stărilor pozitive. Conceptul de „joyspan” nu propune o stare permanentă de fericire, ci dezvoltarea unei „rezerve” de experiențe pozitive care pot susține echilibrul emoțional în perioadele dificile. Potrivit cercetărilor, emoțiile pozitive contribuie la creșterea rezilienței și la o mai bună gestionare a stresului.
Din această perspectivă, o viață împlinită nu este definită exclusiv de durata ei, ci de nivelul de sens, conexiune și bucurie acumulat în timp, potrivit longevitymagazine. ro.