Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată ThinkstockPhotos/România ignoră regulile UE pentru protecția habitatelor naturale Atacurile urșilor s-au înmulțit, anul acesta, pe fondul creșterii numerice a exemplarelor de urs brun, așa cum au avertizat specialiștii în carnivore mari, încă din 2021, când deja suprafața de pădure nu mai putea menține numărul mult prea mare de exemplare. Ultimul recensământ al urșilor din țara noastră s-a raportat acum doi ani și ar fi trebuit să se aplice cotele de vânătoare, dar ministrul USR al Mediului, Diana Buzoianu, a refuzat să aprobe cotele de prevenție, potrivit legislației în vigoare, însă a ignorat și o directivă europeană pentru habitate care nu interzice vânătoarea.
România a cerut ajutorul Comisiei Europene și al statelor membre UE, pentru a putea scoate ursul brun de pe lista speciilor strict protejate, cu scopul de a se relua vânătoarea, cu cote anuale aproape duble față de cele de până acum. De această dată, specialiștii din agricultură vor aduce argumentele în favoarea reluării activității de vânătoare. Diana Buzoianu a blocat și cotele de vânătoare pentru șacali și vulpi, nu doar pentru urși, iar pădurarii spun că sunt grav afectate alte specii ai căror pui sunt uciși de aceste prădătoare, cum ar fi căprioarele, care nici măcar nu se pot apăra.
În mod inexplicabil, de anul trecut se vânează capre negre, deși specia ar trebui să fie protejată în continuare, iar populația de capre negre nu s-a înmulțit la fel de mult precum cea de urs brun, iar capra neagră nu atacă oameni, gospodării și alte animale, așa cum fac urșii. România așteaptă acum revizuirea statutului de specie strict protejată al ursului brun, după ce vicepremierul UDMR Tanczos Barna, fost ministru al Mediului și actual ministru interimar al Agriculturii a inițiat, împreună cu Slovacia, un demers în acest sens. Până acum, demersul este susținut de 12 state membre UE care au cerut această revizuire încă de acum trei ani, motivul fiind că populația de urs brun este deja în creștere semnificativă, nefiind justificată protecția speciei în continuare.
Țara noastră este într-o situație specială, având cel mai mare număr de urși, în continuă creștere, cu cel mai mare număr de atacuri al acestor carnivore mari, inclusiv în marile orașe. Tot în țara noastră, orice intervenție prin care se elimină exemplarele care deja au atacat oameni și animale este considerată automat „braconaj”, fiind cercetați penal toți cei care participă la extragerea acestor exemplare. Specialiștii români care s-au ocupat de gestionarea acestei creșteri numerice a urșilor au explicat că vânătoarea rezolva problema atacurilor, mai ales pentru că erau vânate exemplarele cele mai puternice, în general masculi care își atacă inclusiv propria specie, împingând spre localități exemplarele mai slabe, mai ales ursoaicele cu pui.
Aceștia au fost combătuți permanent de activiștii de mediu care susțin că trebuie să se interzică vânarea acestor exemplare, pentru că sunt considerate trofee și astfel se încurajează această activitate. Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a apelat la specialiști din domeniul pe care îl gestionează, pentru a primi susținerea din partea statelor UE pentru eliminarea ursului brun de pe lista speciilor strict protejate. Este nevoie de această susținere și de revizuirea listei, pentru a se putea debloca acele cote anuale de prevenție refuzate de Diana Buzoianu.
În 2023, Barna era ministrul Mediului, când a fost realizat ultimul recensământ oficial al acestei specii, în proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”. Fostul ministru a fost și cel care a făcut public rezultatul recensământului: între 10. 600 și 12.
700 de urși erau în România, încă din 2023, dar de atunci s-au mai înmulțit, neavând dușmani naturali în pădure.