Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Viitorul României se joacă în energie Energia nu mai este doar o problemă legată de facturi, producție sau aprovizionare, ci a devenit unul dintre cele mai importante elemente care vor influența dezvoltarea economică, securitatea și poziția României în Europa în următoarele decenii. Aceasta este concluzia unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care susține că adevărata provocare nu este alegerea între Bruxelles și București, ci capacitatea României de a transforma resursele naturale în dezvoltare și influență strategică.
Potrivit analizei, războiul din Ucraina a demonstrat că independența energetică înseamnă și independență politică. Statele dependente de importurile de energie au fost obligate să ia decizii economice și diplomatice sub presiune, în timp ce creșterea prețurilor la energie a alimentat nemulțumirea socială și ascensiunea curentelor populiste și extremiste. Autorul consideră că România se află într-o poziție privilegiată, având gaze naturale, energie nucleară, hidroenergie , un potențial important pentru surse regenerabile și acces la fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii energetice.
Cu toate acestea, țara se confruntă în continuare cu prețuri ridicate la energie și cu un nivel ridicat de nemulțumire în rândul populației. Analiza arată că exploatarea gazelor din Marea Neagră poate transforma România într-unul dintre cei mai importanți producători de gaze naturale din Uniunea Europeană. Beneficiile ar include reducerea dependenței de importuri, creșterea veniturilor la buget și consolidarea competitivității economiei.
Totuși, Dumitru Chisăliță avertizează că simpla exploatare a resurselor nu garantează prosperitatea. „Resursele nu creează automat prosperitate. Diferența este făcută de instituții, investiții și de capacitatea statului de a transforma avantajele naturale în avantaje economice și tehnologice”, se arată în analiză.
Autorul susține că România trebuie să folosească veniturile generate din exploatarea gazelor pentru dezvoltarea unei industrii competitive. Printre domeniile considerate esențiale se numără producția de echipamente electrice, componente pentru rețele inteligente, baterii, tehnologii nucleare, software energetic și cercetare aplicată. În opinia sa, adevărata miză este transformarea energiei într-un motor al unei noi etape de industrializare și al unei prosperități durabile.
Patriotismul economic și integrarea europeană nu se exclud Analiza respinge ideea că România ar trebui să aleagă între interesul național și apartenența la Uniunea Europeană. Patriotismul modern nu înseamnă izolare sau protecționism, ci investiții în educație, cercetare, inovare și instituții capabile să valorifice resursele țării. În același timp, apartenența la Uniunea Europeană oferă acces la piața unică, la fonduri și la lanțurile industriale europene, instrumente care pot amplifica ambițiile României, nu le pot limita.
Dumitru Chisăliță consideră că marile state europene își promovează interesele în interiorul Uniunii Europene, nu în afara ei, iar România ar trebui să urmeze același model. În locul unei dezbateri despre „mai puțină Europă”, autorul susține că țara are nevoie de instituții competente, experți care să participe la elaborarea politicilor europene și lideri preocupați de construirea unor alianțe solide. Analiza subliniază și dimensiunea geopolitică a energiei.
România ar putea deveni un furnizor important de securitate energetică pentru regiunea Mării Negre și pentru Europa, contribuind inclusiv la consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova și la reconstrucția infrastructurii energetice din Ucraina. În concluzie, Dumitru Chisăliță apreciază că România dispune de resurse naturale, de o poziție geografică strategică și de acces la finanțare europeană, însă succesul va depinde de modul în care aceste avantaje vor fi valorificate.