Aproximativ 1,5 milioane de oameni trec într-o zi obișnuită prin ușile automate montate de KADRA în ultimii zece ani, iar într-un an cifra depășește 500 de milioane de treceri. Estimarea vine chiar de la companie și ține mai mult de marketing decât de statistică. Totuși, arată cât de mult depind clădirile prin care trecem zilnic de un echipament la care nu ne mai gândim: supermarketuri, benzinării, spitale, birouri și aeroporturi.
Calculul e simplu. KADRA a pornit de la numărul mediu de uși pe care le instalează anual și a presupus că fiecare ușă este folosită de aproximativ 500 de ori pe zi, un nivel pe care firma îl numește conservator. Din aceste ipoteze reiese un parc de câteva mii de uși în funcțiune. Compania recunoaște că traficul real diferă mult de la o clădire la alta. Un mall, un spital sau un terminal de aeroport pot depăși cu mult această medie, în timp ce o clădire de birouri închisă în weekend rămâne probabil sub ea. Cifra finală trebuie deci citită ca un ordin de mărime, nu ca o măsurătoare.
Ușa automată are roluri diferite în funcție de clădire. În magazine, fluidizează accesul la orele de vârf. În spitale, personalul, pacienții și aparatura medicală trec fără ca cineva să atingă ușa, ceea ce contează și pentru igienă. În gări și aeroporturi, ajută la gestionarea valului de călători cu bagaje, iar la birouri poate fi legată de sistemele de control al accesului. Cel mai mult contează însă pentru persoanele cu mobilitate redusă, vârstnici, părinții cu cărucioare sau oricine are mâinile ocupate. Pentru ei, o ușă grea poate fi un obstacol real. „O ușă automată bună este cea pe care utilizatorul aproape că nu o observă”, spune Bogdan Rusu, CEO-ul KADRA. El adaugă că această simplitate depinde de tehnologie, de o instalare corectă și de mentenanță constantă.
Aici e partea mai puțin vizibilă. Ca o ușă automată să fie sigură, senzorii trebuie să facă mai mult decât să detecteze pe cineva care se apropie. Ei supraveghează toată zona de trecere și opresc închiderea ușii dacă o persoană sau un obiect se află în cale. Viteza de deschidere, timpul cât ușa rămâne deschisă și sensibilitatea senzorilor se reglează în funcție de spațiu și de cei care îl folosesc. Pentru trafic intens se aleg de obicei ușile culisante, care permit un flux continuu de oameni. Alegerea depinde totuși de lățimea intrării, de cerințele de siguranță și de felul în care funcționează clădirea. Dacă o ușă e prost dimensionată sau lipsită de întreținere, problema nu mai e confortul, ci riscul de accidentare.
Un alt argument, tot mai important pe fondul prețurilor la energie și al cerințelor de eficiență pentru clădiri, sunt pierderile de căldură sau de aer răcit. O ușă lăsată deschisă mai mult decât e nevoie scoate afară aerul încălzit iarna sau răcit vara. O ușă care se deschide doar când trece cineva și se închide controlat imediat după poate limita aceste pierderi. În clădirile noi, automatizarea se conectează tot mai des la sistemele de management al clădirii. Ușa devine astfel o piesă din infrastructura tehnică, nu doar un accesoriu. Asta explică de ce producătorii și instalatorii din domeniu pun accentul pe mentenanță și pe servicii, nu doar pe vânzarea echipamentului.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original