Președintele Nicușor Dan a participat personal la un summit internațional găzduit de Bukovel, cea mai cunoscută stațiune montană din Carpații ucraineni. Vizita are o miză care depășește protocolul. Kievul vrea să arate că regiunea carpatică poate primi delegații de cel mai înalt nivel chiar în timpul războiului. România, la rândul ei, are proiecte concrete de infrastructură la graniță, care ar putea transforma apropierea politică în legături reale între oameni, afaceri și turism.
Summitul, organizat sub umbrela Inițiativei Carpatice, a avut și o componentă economică. Potrivit Biroului Președintelui Ucrainei, la evenimentele asociate au participat aproximativ 1.400 de persoane: oficiali guvernamentali, reprezentanți ai regiunilor și comunităților locale, dar și oameni de afaceri. Alegerea locului nu e întâmplătoare. În peste două decenii, Bukovel a devenit o stațiune funcțională tot anul, cu pârtii moderne, hoteluri, restaurante, centre SPA, săli de conferință și o ofertă consistentă de activități de vară. Ucraina are nevoie de astfel de vitrine ca să-și prezinte partenerilor occidentali o altă imagine decât cea a frontului.
Pentru partea română, cel mai concret este ce se întâmplă la frontieră. În Maramureș se construiește noul punct internațional de trecere rutieră Sighetu Marmației – Bila Tserkva. Pe malul românesc, infrastructura e deja gata, inclusiv un pod nou peste Tisa, lung de 268 de metri. În prima etapă, punctul va funcționa non-stop pentru autoturisme de până la 3,5 tone, cu o capacitate estimată de până la 700 de vehicule pe zi. Pentru o zonă în care cozile la vamă și ocolurile lungi au fost mult timp regula, e o schimbare care contează. Cele două state discută și modernizarea punctelor existente și introducerea controlului comun de frontieră și vamal, care ar reduce timpul de trecere.
Mai la est se conturează un al doilea coridor, prin Siret – Porubne. România lucrează la prelungirea drumului rapid Suceava – Siret, parte a autostrăzii A7, până la granița cu Ucraina. De partea cealaltă sunt prevăzute legături rutiere spre Cernăuți. Proiectele au și o logică strategică: după 2022, România a devenit un culoar esențial pentru comerțul și logistica Ucrainei, iar orice deschidere nouă în nord consolidează acest rol.
Speranța vizibilă în mesajele venite dinspre Ucraina este ca Bukovel să devină o destinație obișnuită pentru turiștii români, pentru un weekend, un sejur la schi sau o vacanță de vară. Ca distanță, argumentul stă în picioare, iar formatul stațiunii e familiar celor obișnuiți cu Alpii. Totuși, prezența unui șef de stat nu schimbă peste noapte percepția publicului. Țara vecină e încă în război, iar pentru mulți români decizia de a trece granița în scop turistic va depinde de siguranță, nu doar de drumuri noi. Pentru moment, summitul de la Bukovel funcționează mai ales ca semnal de reputație. Rămâne de văzut cât de repede se va traduce în turiști.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original