Administrația Trump a cerut Curții Supreme să suspende de urgență restricțiile care o obligă să le dea migranților ocazia să conteste expulzarea într-o țară care nu este a lor. Dacă cererea este admisă, guvernul american ar putea trimite deportați în state terțe doar pe baza garanțiilor diplomatice primite de la acele state, fără ca persoanele expulzate să poată invoca în instanță riscul de a fi torturate sau persecutate. Contestatarii au termen până luni seara să răspundă. Cazul este încă un test pentru modul în care puterea executivă își aplică agenda privind imigrația.
Cererea vine după ce o curte federală de apel a menținut în mare parte, pe 18 septembrie, hotărârea dată în februarie de judecătorul Brian Murphy, de la instanța federală din Boston. Magistratul a decis că orice persoană care urmează să fie trimisă într-o altă țară decât cea de origine trebuie anunțată din timp și trebuie să aibă suficient timp să depună o contestație în baza Convenției ONU împotriva torturii. În hotărâre, Murphy a formulat miza astfel: poate guvernul să expulzeze pe cineva, fără preaviz, într-o țară în care acea persoană riscă foarte probabil persecuții sau tortură? Curtea de apel s-a pronunțat după ce organizațiile care contestă politica de expulzări au semnalat că autoritățile pregăteau pentru joi un zbor cu migranți către mai multe țări africane.
Guvernul prezintă problema ca pe una de siguranță și de logistică. Consilierul juridic al administrației, John Sauer, numește deportările în țări terțe un „instrument esențial” pentru îndepărtarea unor străini, inclusiv a unora dintre „cei mai periculoși infractori străini”. El le cere judecătorilor să pună „capăt acestui haos”. Ca exemplu, Sauer arată că Departamentul pentru Securitate Internă a anulat deja un zbor spre trei țări, cu 70 de cetățeni străini condamnați penal la bord. Sauer apără și directivele departamentului, pe care atât Murphy, cât și curtea de apel le-au declarat ilegale. Potrivit acestor reguli, expulzarea este permisă dacă statul de destinație garantează că persoanele primite nu vor fi persecutate sau torturate, iar Departamentul de Stat consideră garanțiile „credibile”. Decizia nu poate fi contestată. „Atunci când puterea executivă stabilește că o țară nu va tortura sau persecuta un individ, acest lucru prevalează”, susține Sauer.
Disputa nu este, de fapt, despre câteva zboruri anulate, ci despre cine are ultimul cuvânt. Guvernul vrea ca evaluarea riscului să rămână exclusiv la executiv, pe baza unor promisiuni diplomatice. Instanțele inferioare cer ca fiecare persoană să poată prezenta un judecător situația ei concretă. Garanțiile unor state cu probleme cunoscute în privința drepturilor omului sunt greu de verificat după ce avionul a aterizat, iar tocmai acesta este argumentul apărătorilor migranților. Administrația are însă motive să fie optimistă. În 2025, după ce Murphy blocase trimiterea unui grup de imigranți, majoritatea din țări asiatice, în Sudanul de Sud, un stat sărac și măcinat de conflicte, Curtea Supremă a dat undă verde deportării. Oamenii respectivi au ajuns acolo în iulie 2025.
Procesul a pornit tot în 2025, ca acțiune colectivă intentată de organizații pentru drepturile imigranților în numele unui grup de migranți. Între timp, politica s-a extins mult. Potrivit evidenței ținute de grupuri pentru drepturile omului, peste 25.000 de imigranți au fost trimiși de SUA în 29 de țări de când măsura a fost introdusă anul trecut, cei mai mulți în Mexic. Ținând cont de precedentul Sudanului de Sud, este destul de probabil ca instanța supremă să îi dea din nou dreptate guvernului, cel puțin temporar. În acest caz, zborurile spre Africa ar putea fi reluate curând, înainte ca fondul disputei să fie tranșat definitiv.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original