Serviciul de informații pentru apărare al Danemarcei avertizează că Rusia ar putea lansa, în următoarele luni, un atac militar limitat asupra unuia sau mai multor state NATO vecine. Evaluarea nu vorbește despre o invazie clasică. Scenariul descris e mai subtil și, tocmai de aceea, mai greu de gestionat: lovituri cu rachete și drone asupra unor infrastructuri aliate care sprijină Ucraina sau trimiterea unui număr mic de militari într-o zonă de frontieră, eventual sub pretextul protejării minorităților ruse. Pe scurt, o provocare suficient de ambiguă încât să pună la încercare unitatea alianței.
„Scopul nu este preluarea țării, ci divizarea NATO”, a spus Thomas Ahrenkiel, șeful serviciului danez de informații pentru apărare. Fraza arată exact punctul sensibil al alianței: articolul 5 funcționează ca descurajare doar dacă toți membrii cred că va fi aplicat. O incursiune mică, cu autor greu de dovedit sau cu justificări „umanitare”, ar obliga cele 32 de capitale să decidă rapid dacă e vorba de un atac armat. Orice ezitare sau dezacord public ar fi deja un câștig pentru Moscova. Pe listă sunt, teoretic, cele șase state NATO care au graniță cu Rusia: Finlanda, Norvegia, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Invocarea minorităților ruse duce însă gândul mai ales la statele baltice, unde comunitățile vorbitoare de rusă sunt numeroase și unde Kremlinul a folosit de mult acest argument în retorica sa. Serviciul danez consideră un asemenea atac o „mișcare disperată” a Rusiei, ceea ce sugerează că analiștii îl leagă mai degrabă de presiunile cu care se confruntă Moscova decât de o poziție de forță.
Pe lângă scenariul militar, evaluarea anticipează o intensificare a războiului hibrid împotriva Occidentului, cu atacuri mai dese și cu urmări mai grave pentru țintele vizate, relatează Sky News. Semnalele există deja. În Polonia, vicepremierul și ministrul digitalizării, Krzysztof Gawkowski, a declarat că incendiul de miercuri seară de la o stație Starlink a fost, cel mai probabil, sabotaj. Focul a afectat alimentarea cu energie și generatorul de rezervă, iar ținta ar fi fost perturbarea serviciilor de internet, inclusiv a celor folosite de armata ucraineană. Dacă ipoteza se confirmă, incidentul ar ilustra exact tipul de lovitură descris de danezi: o infrastructură civilă de pe teritoriul unui stat NATO, atinsă pentru rolul pe care îl are în războiul din Ucraina.
Și la vârful structurii militare a alianței, tonul este tot mai îngrijorat. Comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a numit îngrijorătoare mai multe incidente recente. Printre ele se numără o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle din Germania și un episod în care o navă rusească ar fi lansat rachete de semnalizare spre un elicopter militar danez. Potrivit generalului, NATO a intensificat schimbul de informații între aliați, dar trebuie să rămână „calmă și încrezătoare” în propria capacitate de reacție. Mesajul are două destinatari: Moscova trebuie să vadă o alianță vigilentă, iar opinia publică europeană nu trebuie să cadă în panică. Danemarca, la rândul ei, și-a ridicat nivelul de amenințare, după ce agenția națională pentru reziliență a avertizat asupra unor posibile atacuri cibernetice rusești.
Moscova respinge toate acuzațiile. Joi, ambasada Rusiei la Copenhaga a declarat că evaluarea daneză nu se bazează pe dovezi credibile și a acuzat statele occidentale, în special Danemarca, că alimentează tensiunile legate de războiul din Ucraina. Kremlinul a negat în mod constant orice implicare în sabotaje sau operațiuni hibride pe teritoriul NATO. Numai că tocmai această posibilitate de a nega face din tactica hibridă un instrument atât de util. Rămâne de văzut dacă avertismentul danez va determina capitalele europene să consolideze protecția infrastructurii critice înainte ca scenariul descris să devină realitate.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original