Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Pe 11 mai, o ploaie cu grindină a afectat peste 400 de hectare de viță-de-vie în județul Vrancea. „Mergem pe circa 400 de hectare afectate, dintre care 250–300 de hectare sunt calamitate 100%.
Cu siguranță, dacă sistemul antigrindină funcționa, nu era situația asta. În anii din urmă, când sistemul era funcțional la Vârteșcoiu, nu a existat niciodată o situație de genul acesta, în care să fie calamitate atâtea sute de hectare. Chiar și atunci când grindina era de dimensiuni mari, aceasta ajungea la sol fragmentată și nu afecta culturile de viță-de-vie și livezile”, a declarat atunci, pentru Agerpres , primarul comunei Vârteșcoiu, Viorel Mîrza.
După furtuna din mai, Federația Viticultorii Vrânceni a transmis un memoriu către Ministerul Agriculturii, Prefectura Vrancea și Direcția Agricolă Județeană și a cerut reactivarea sistemului antigrindină și măsuri urgente pentru protejarea unei ramuri economice considerate esențiale pentru județ. Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), din cadrul Ministerului Agriculturii, este instituția care gestionează activitatea sistemului antigrindină. Potrivit documentului, grindina a afectat aproximativ 900 de hectare de viță-de-vie în mai multe zone viticole din Vrancea, iar reprezentanții federației susțin că lipsa intervenției agravează problemele unui sector de care depind „peste 70% dintre locuitorii județului”, scrie Agerpres.
„În Vrancea, Sistemul Antigrindină a funcționat și a salvat mii de hectare de la înființare. Explicația deținătorilor de culturi de câmp, potrivit căreia au avut secetă din această cauză, nu este susținută de argumente științifice”, scrie în documentul trimis ministerului. Activitatea unităților de combatere a căderilor de grindină a fost oficial oprită în 2024.
La presiunea unor grupuri de producători agricoli din Prahova, care susțineau că folosirea rachetelor oprește ploaia, guvernul a emis o ordonanță de guvern, OUG 300/2024, care suspenda activitatea sistemului și impunea realizarea unui studiu de impact care să lămurească dacă sistemul e eficient sau nu. Doar că, de atunci și până acum nu s-au găsit fondurile necesare pentru finanțarea acestui studiu. Iar pentru studiu este necesar ca sistemul să fie funcțional.
Un cerc închis perfect. „Ulterior, prin încetarea perioadei pentru care au fost instituite prevederile Hotărârii Guvernului nr. 256/2010¹, respectiv intervalul 2010–2024, activitatea unităților de combatere a căderilor de grindină din cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor a fost suspendată, iar pentru realizarea studiului referitor la impactul activităților de intervenții active în atmosferă asupra regimului de precipitații și a impactului acestora asupra mediului, unitățile de combatere a căderilor de grindină trebuie să fie în exploatare operațională”, scrie într-un document al Ministerului Agriculturii consultat de G4Media.
În ianuarie 2026, Curtea de Apel Galați a anulat Ordonanța 300/2024, cea care suspenda activitatea sistemului. Dar decizia nu e definitivă. Și nu e suficient pentru reluarea activității sistemului.
„Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor a întreprins demersurile necesare pentru începerea activităților de combatere a căderilor de grindină, însă implementarea și desfășurarea sezonului operativ precum și asigurarea alocărilor bugetare sunt condiționate de aprobarea actelor normative necesare”, scrie în documentul Ministerului Agriculturii, consultat de G4Media.