♦ Ministerul Energiei nu a răspuns solicitării ZF privind strategia pe care România o are în domeniul stocării. Bulgaria a devenit un model de dezvoltare în domeniul stocării de energie, iar acest lucru se vede în preţ.
Ieri, preţul spot al energiei în România era de 295 euro/MWh, în timp ce în Bulgaria era de 148 euro/MWh. De ce? România produce energie solară când nu are nevoie de ea, o exportă în bateriile din Bulgaria, iar pe vârf de consum importă la preţuri pe măsură.
Acest mod de funcţionare arată, din nou, desincronizarea totală în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului energie, iar factura este plătită mereu de acelaşi „vinovat“ de serviciu: consumatorul şi industria din România. În ultimii doi ani, peste 2 miliarde de euro au fost investiţi în sectorul stocării de energie din Bulgaria, astfel că la finalul lunii mai Bulgaria avea 3,32 GW de capacitate în baterii, care puteau stoca 8,6 GWh de energie. În iunie, Bulgaria sărise de 4,1 GW de capacităţi de stocare, potrivit datelor publice.
Pe 20 iunie România avea o capacitate de stocare de circa 878 MW, de cinci ori mai mică decât cea a Bulgariei. Care este efectul, mai ales în aceste zile? O notă de plată record pentru România.
„Ziua, 300. 000 de români cu panouri pe casă injectează energie în reţea şi preţul scade. Seara, soarele apune, consumul creşte, iar energia de la prânz nu mai e nicăieri.
Pentru că nu avem unde să o ţinem. Aşa că o importăm înapoi. La vârf, tragem la maximum din Bulgaria şi din Ungaria, cât ne lasă cablurile“, a scris ieri Alexandru Chiriţă, CEO Electrica, pe LinkedIn.
Declaraţiile vin în contextul în care compania a anunţat ieri obţinerea avizelor tehnice de racordare la reţeaua electrică (ATR) pentru 17 noi proiecte de stocare a energiei electrice care vor fi gata în 2027. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Lipsă de strategie. Cum a ajuns Bulgaria liderul stocării de energie în timp ce România abia intră în joc?
Factura o plăteşte „vinovatul“ de serviciu, consumatorul român D-le premier Bolojan, mergeţi cu trenul? Gara de Nord „clocoteşte“ într-un amestec de mizerie, mirosuri grele şi o imagine de bazar Anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie 2026. Care sunt sectoarele economice care şi-au păstrat liderii în ultimele două decenii?
Bursă. Acţiunile BRD au urcat 77% într-un an şi au atins un nou maxim istoric, în timp ce Banca Transilvania rămâne la multipli mai mici Salariul minim creşte de astăzi la 2. 699 de lei net, cu 4,86% mai mult faţă de anul trecut.
Creşterea anuală, printre cele mai mici din ultimele două decenii Topul pe asigurările generale şi asigurările de viaţă după T1/2026. Asigurările de viaţă au crescut cu 23% în primele trei luni din 2026 faţă de primele trei luni din 2025, în timp ce asigurările generale au avut un ritm de creştere de 13% Vânzările de pompe de căldură cresc vertiginos în Europa, reducând cererea de gaze şi întărind securitatea energetică a continentului ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Bittnet se pregăteşte să deruleze prima sa emisiune de obligaţiuni garantate.
Mihai Logofătu, CEO: Păstrăm un echilibru între bonduri şi finanţare bancară Pagina verde. Plastic – realităţi şi prejudecăţi. Producătorii de vinuri din Europa încep să folosească tot mai mult ambalaje tip PET.
Care sunt avantajele acestui tip de material? „Vara e foarte cald, iarna e frig, noaptea e întuneric“. De ce este în continuare Europa atât de nepregătită pentru valurile de căldură tot mai intense?
Târgu-Mureş. Business cu energie locală, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania. Dan Rădulescu, Teatrul Naţional din Târgu-Mureş: Istoric vorbind, de fiecare dată când a existat o criză politică sau economică, oamenii s-au apropiat de teatru, de cultură Penuria de şoferi pentru transportul public, o problemă majoră pentru multe oraşe europene.